UE şi NATO denunţă atacuri hibride
Mii de migranţi încearcă să ajungă în UE pe la frontiera dintre Belarus și Polonia. Varșovia și-a consolidat paza la graniță și a dejucat tentativele acestora de a intra în ţară.
Daniela Budu, 17.11.2021, 10:50
Belarusul
se impune, din nou, ca urgență pe agenda Uniunii Europene, de această dată din
cauza crizei migranților care vor să ajungă în Uniune pe la fontiera dintre
Belarus și Polonia. Analiștii politici consideră că situația s-a transformat, deja,
într-o criză umanitară, iar implicarea militarilor de ambele părți ale
frontierei polono-belaruse crează premise periculoase pentru ciocniri armate. În
aceste condiții, spun specialiștii, detensionarea situației nu va avea loc deocamdată,
decât dacă liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, cedează ca urmare a noilor
sancțiuni sau a unor aranjamente diplomatice. Între timp, atât NATO, cât și UE au
denunțat un atac hibrid lansat de regimul preşedintelui belarus. Deși
transportarea organizată a migranților originari din Orientul Mijlociu spre
frontiera Belarusului cu Letonia, Lituania și Polonia a început încă din vara acestui
an, situația a scăpat de sub control, după ce fluxul de migranți a fost
concentrat pe direcția poloneză, care este fontieră UE și NATO. Militari
polonezi au fost antrenați pentru a proteja graniţa estică și au existat
ciocniri între aceștia și migranți, care s-au soldat cu victime. În timp ce Polonia
continuă să interzică accesul migranților pe teritoriul său, autorităţile din
Belarus, care le-au permis să intre în ţară şi să o traverseze, nu îi mai lasă,
acum, să se întoarcă. În aceste condiții, Bruxelles-ul a cerut acces la
frontieră pentru organizațiile internaționale cu profil umanitar.
Totodată, atât
UE, cât și NATO și-au exprimat solidaritatea cu Varșovia și anunţă noi
sancțiuni sectoriale pentru Belarus. Alianţa Nord-Atlantică s-a declarat îngrijorată
de strategia preşedintelui Aleksandr Lukaşenko de a pune în pericol vieţile
migranţilor. De partea sa, liderul de la Minsk a dat asigurări că doreşte să
evite ca actuala criză de la frontiera cu Polonia, pe care este acuzat că a
orchestrat-o, să degenereze în confruntare cu vecinii săi europeni. Între timp,
Uniunea Europeană, care a fost, deja, destabilizată acum câțiva
ani de un aflux fără precedent de migranţi, a anunțat, la Bruxelles, realizarea
unei forţe militare comune de intervenţie rapidă, de până la 5.000 de soldaţi. Este
vorba despre proiectul Busola Strategică, menit să consolideze
politica europeană de apărare.
Proiectul ar putea fi realizat până în anul 2025
şi ar asigura UE capacitatea de a răspunde, fără a se baza pe Statele Unite, la
ameninţări iminente şi de a interveni rapid în situaţii de criză, precum cea de
acum de la frontiera sa, ori să întreprindă misiuni de salvare şi de evacuare. Ultimele
date publicate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de
Coastă (Frontex) arată că UE continuă să se confrunte cu un număr mare de
traversări ilegale a frontierelor sale. În primele nouă luni ale anului, au
fost aproape 134 de mii de astfel de încercări, adică cu 47% mai multe decât în
2019, înainte de pandemie. Există șase rute prin intermediul cărora migranții
și refugiații încearcă să ajungă în UE, iar cea mai aglomerată este cea
Central-Mediteraneană.
