Prima tranşă de bani PNRR
România a primit primii bani din PNRR, bani care se acordă în funcţie de îndeplinirea obiectivelor. Numite jaloane şi ţinte, acestea sunt în număr total de 507.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 03.12.2021, 12:06
România va beneficia de o finanţare totală de 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă pentru finanţarea reformelor şi investiţiilor incluse în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Mai exact, este vorba de un grant în valoare de 14,24 miliarde de euro şi de o finanţare în valoare de 14,942 miliarde de euro, acordată în condiţii avantajoase – adică sub formă de credite cu dobânzi mici, garantate de Comisia Europeană.
Joi, Bruxellesul a transmis Bucureștiului primele 1,8 miliarde de euro, adică o prefinanțare de 13% din suma alocată României, urmând ca până la finalul anului să fie transferată și diferența din prefinanţarea totală de aproape 3,8 miliarde de euro aferentă acestui an. Cu plata de prefinanţare trebuie demarate investiţiile şi reformele fixate de România în PNRR – un plan structurat pe 6 piloni și împărţit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României şi să urmărească concomitent priorităţile Comisiei Europene.
La Capitolul Tranziţie către economia verde, România şi-a propus investiţii de 3,9 miliarde de euro în modernizarea căilor ferate, inclusiv cu echipamente electrificate sau fără emisii de carbon. În plus, 2,7 miliarde de euro vor fi investite în renovarea clădirilor publice şi a blocurilor, atât din punct de vedere energetic, de exemplu prin anvelopare, cât şi pentru a le face mai rezistente la cutremure.
Planul Naţional mai prevede 1,5 miliarde de euro pentru digitalizarea administraţiei publice, în domenii ca justiţia, ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială, mediul şi eliberarea de cărţi de identitate electronice pentru 8,5 milioane de români. În plus, 881 de milioane de euro vor merge în digitalizarea educaţiei, de exemplu, pentru îmbunătăţirea competenţelor profesorilor, dar şi a conţinutului educaţional şi a echipamentelor digitale.
Există şi un capitol de întărire a rezistenţei economice şi sociale, care urmărește ca România să aibă pe viitor un proces mai bun de luare a deciziilor şi o fiscalitate mai bine susţinută. Cum? Printr-un cadru bugetar consolidat prin reforme în administraţia fiscală şi ale cadrului fiscal, prin reformarea sistemului de pensii şi printr-un control mai bun al cheltuielilor. Planul are și măsuri de îmbunătăţire a mediului de afaceri, prin consolidarea independenţei sistemului judiciar, a calităţii şi eficienţei lui, combaterea corupţiei şi realizarea unui sistem de decizii previzibil.
Pentru Sănătate, planul prevede investiţii de două miliarde de euro în infrastructura spitalicească, dar şi în îmbunătăţirea sistemului de educaţie în domeniu. La capitolul rezistenţă naţională la riscuri, este prevăzută și reforma venitului minim de incluziune, care ar trebui să simplifice şi să îmbunătăţească sprijinul social pentru persoanele mai vulnerabile, dar şi să stimuleze ocuparea forţei de muncă şi formarea profesională.
Pentru toate acestea, banii vor veni în tranșe, în funcţie de îndeplinirea unor obiective, care trebuie realizate până la 31 august 2026.
