32 de ani de la Revoluţia de la Timişoara

În decembrie 1989, la Timişoara se aprindea scânteia revoluţiei, care s-a extins apoi în toată Romania şi a adus la căderea regimului comunist.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Mihai Pelin, 17.12.2021, 11:15

Au trecut 32 de ani de la Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989. În toţi aceşti ani, multe speranţe s-au pierdut, iar procesul evenimentelor rămâne una dintre marile restanţe ale sistemului de justiţie de la noi din România. La Timişoara, primul oraș liber de comunism, sunt organizate în aceste zile manifestări comemorative. Joi, aici a fost prezent şi fostul ambasador al Statelor Unite la Bucureşti, Adrian Zuckerman, care şi-a exprimat recunoştinţa pentru sacrificiul eroilor şi respectul pentru valorile libertăţii şi democraţiei. Nu în ultimul rând, primul ministru, Nicolae Ciucă, a transmis un mesaj de unitate la împlinirea a 32 de ani de la izbucnirea revoluţiei de la Timişoara. Acest oraș și-a caștigat libertatea cu prețul vieții unor oameni care au murit aici, după ce forțele de represiune au deschis focul asupra manifestanţilor care au ieşit pe străzi scandând ‘Libertate’ şi Jos Ceauşescu.

Pe 16 decembrie, au izbucnit primele proteste împotriva regimului, care s-au extins apoi în toate oraşele ţării.Pe 21 decembrie, revolta anticomunistă s-a extins şi la Bucureşti şi a culminat, pe 22 decembrie, cu fuga dictatorului Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena. Ulterior, ei au fost prinşi şi executaţi chiar în ziua de Crăciun, după o judecată sumară. În decembrie 1989, în România, au murit peste 1.000 de oameni, iar cel puţin 3.000 au fost răniţi. România devenea singura ţară din Blocul Estic unde schimbarea regimului s-a făcut violent şi în care liderii săi au fost executaţi prin împuşcare.

La 32 de ani de la Revolutie, ancheta procurorilor încă nu a fost finalizată si vinovatii nu au fost pedepsiti. Luna trecută, Înalta Curte de Casașie și Justiție a decis retrimiterea la Parchetul Militar a dosarului Revoluţiei în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi generalul (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare sunt acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni contra umanităţii.

Conform rechizitoriului, pe fondul degenerării relaţiilor dintre România şi URSS, după momentul Praga 1968, dar şi ca urmare a stării de nemulţumire profundă şi generală din societate, s-a coagulat şi a evoluat o grupare dizidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului dictator Nicolae Ceauşescu, dar care urmărea menţinerea României în sfera de influenţă a URSS.

Procurorii militari susţin că gruparea din jurul lui Ion Iliescu a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989. Astfel, întreaga forţă militară a României s-ar fi pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) – organ provizoriu al puterii de stat, care ulterior devine partid politic – FSN, condus de Ion Iliescu, fost membru al nomenclaturii comuniste. În 1990 el a fost ales preşedinte al României. Ulterior, a mai avut două mandate, între 1992-1996 şi 2000-2004. Pe parcursul timpului, FSN se transformă în PDSR, apoi în PSD, ultimul aflandu-se la guvernare în acest moment, în Romania.