32 de ani de la căderea lui Ceaușescu
Revolta din decembrie 1989 a dus la căderea regimului comunist. România a fost singura țară din blocul estic unde schimbarea regimului s-a făcut violent, iar liderii săi au fost împuşcați.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 22.12.2021, 11:33
Pe 16 decembrie 1989, la Timișoara au
izbucnit primele proteste împotriva regimului comunist, care s-au extins apoi
în toate oraşele ţării. La București, revolta a culminat, pe 22 decembrie, cu
fuga dictatorului Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena, cu elicopterul, de pe acoperișul
clădirii Comitetului Central al PCR. Ulterior, ei au fost prinşi şi executaţi chiar în
ziua de Crăciun, după o judecată sumară. În decembrie 1989, în România, au
murit peste 1.100 de oameni, iar cel puţin 3.000 au fost răniţi, Celebra întrebare
rostită acum 32 de ani – 21 – 22,
cine-a tras în noi?, este în continuare fără răspuns. Ancheta procurorilor încă nu
a fost finalizată si vinovatii nu au fost pedepsiti. Nu se știe de ce numărul
celor împuşcaţi a crescut după 22 decembrie, când regimul era deja înlăturat. Nu au fost identificate toate forțele militare
sau civile participante la reprimarea manifestanților, nu a fost recuperată
muniția cu care s-a tras. Deși SRI a întocmit un document amplu referitor la
evenimentele de atunci, acesta nu se regăsește în dosar. De asemenea, nu au
fost cerute documente extrem de importante din arhivele MApN.
România a fost
condamnată în repetate randuri, la CEDO, pentru tergiversarea cazului.
Primele condamnări definitive au fost date abia în anul 2000, când generalii
Mihai Chițac și Victor Stănculescu au fost condamnați la 15 ani de închisoare,
dar eliberați în urma recursului. Încarcerați în 2008, Chițac a murit în 2010
acasă, iar Stănculescu a fost eliberat în 2014 și a murit doi ani mai târziu
într-un azil de lux. Luna trecută, Înalta Curte de Casașie și Justiție a
decis retrimiterea la Parchetul Militar a dosarului Revoluţiei în care fostul
preşedinte Ion Iliescu şi fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu
şi generalul (r.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, sunt acuzaţi
de săvârşirea unor infracţiuni contra umanităţii.
Conform rechizitoriului, pe
fondul degenerării relaţiilor dintre România şi URSS, după momentul Praga
1968, dar şi ca urmare a stării de nemulţumire profundă şi generală din
societate, s-a coagulat şi a evoluat o grupare dizidentă care a avut drept scop
înlăturarea fostului dictator Nicolae Ceauşescu, dar care urmărea menţinerea României
în sfera de influenţă a URSS. Procurorii militari susţin că gruparea din jurul
lui Ion Iliescu a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi
militare în decembrie 1989. În plus, a fost amplificată psihoza privind
pretinsa existenţă a unor terorişti. Întreaga forţă militară a României s-ar fi
pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) – organ
provizoriu al puterii de stat, care ulterior devine partid politic – FSN,
condus de Ion Iliescu, fost membru al nomenclaturii comuniste. În mai 1990,
sunt organizate primele alegeri libere și el este
ales preşedinte cu un incredibil scor: 85% din voturi. Ulterior, a mai avut
două mandate, între 1992-1996 şi 2000-2004. Pe parcursul timpului, FSN se
transformă în PDSR, apoi în PSD, ultimul aflându-se la guvernare, în acest
moment, în România.
