Decizii privind banii europeni
Guvernul României a aprobat ordonanţa de urgenţă pentru aplicarea Planului Național de Redresare și Reziliență.
Leyla Cheamil, 23.12.2021, 12:00
Banii europeni așteaptă să fie folosiți, după ce Guvernul de la București a aprobat ordonanţa de urgenţă care va permite accesarea unui împrumut în valoare de aproape circa 15 miliarde de euro acordat de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă. Mai mult de 29 de miliarde de euro, din care peste 14 miliarde grant și circa 15 miliarde împrumut, vor fi la dispoziția României prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
În recenta vizită pe care a făcut-o la Bruxelles, premierul Nicolae Ciucă a a discutat cu oficialii europeni despre modul practic în care acest plan naţional susţinut din fonduri europene va deveni realitate. Nicolae Ciucă a anunţat, la Bruxelles, că guvernul va crea, în scurt timp, o structură care să monitorizeze, să coordoneze şi să verifice modul în care se va lucra cu acest instrument european. Potrivit Ministerului Finanțelor, împrumutul de la Comisia Europeană are trei destinaţii majore. Este vorba de finanţarea reformelor prevăzute în Planul Naţional de Redresare, acoperirea deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datoriei publice guvernamentale.
Sumele se virează în 10 rate, până la 31 decembrie 2026, pe măsura îndeplinirii obiectivelor asumate de România şi a derulării investiţiilor asociate împrumutului. Fiecare virament, inclusiv prefinanţarea, se acordă în condiţii avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene. Rambursarea împrumutului se va face în următorii 30 de ani, în rate egale, cu o perioadă de graţie de 10 de ani.
Vreau ca românii să ştie ce se întâmplă cu împrumuturile pe care le luăm; găsesc că au acest drept măcar şi pentru faptul ei vor susţine rambursarea lor. Eu voi face tot ce depinde de mine ca fiecare euro luat împrumut să fie pus la treabă şi să contribuie la dezvoltarea ţării şi îmbunătăţirea vieţii oamenilorˮ, a subliniat ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.
Pe de altă parte, Comisia Europeană a propus trei noi taxe în blocul comunitar. Acestea ar urma, pe parcursul următoarelor decenii, să permită rambursarea fondurilor colectate de UE pentru a finanţa componenta de granturi a NextGenerationEU, pachet de redresare economică a Uniunii destinat sprijinirii statelor membre afectate de pandemia de coronavirus. Prima taxă se bazează pe veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii. Cea de-a doua măsură are la bază resursele generate de mecanismul propus al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon. Comisia propune alocarea către bugetul UE a 75% din veniturile generate de acest mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon.
A treia taxă se sprijină pe cota din profiturile reziduale ale întreprinderilor multinaţionale care vor fi realocate statelor membre ale UE în temeiul recentului acord OCDE privind realocarea drepturilor de impozitare. În perioada 2026-2030, se estimează că aceste noi surse de venituri vor genera un total de până la 17 miliarde euro anual pentru bugetul UE.
