După Consiliul NATO – Rusia
NATO şi Rusia păstrează divergenţe majore privind securitatea în Europa.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 13.01.2022, 12:10
Patru
ore de convorbiri la Bruxelles și nicio măsură concretă de rezolvare a crizei
provocate de pretenţiile Moscovei de a primi așa-zise garanții pentru propria
ei securitate – este, foarte pe scurt, concluzia Consiliului NATO-Rusia de
miercuri. Rusia neagă intenţia de a invada Ucraina, dar spune că vrea, între
altele, oprirea extinderii NATO şi retragerea forţelor aliate din ţările din
Europa Centrală şi de Est care s-au alăturat NATO
după 1997.
Potrivit secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, discuțiile
tocmai încheiate la Bruxelles au fost utile, cele două părţi vor mai avea și
altele, dar aliații resping orice compromisuri asupra principiilor lor
fundamentale, inclusiv cel legat de integritatea teritorială a fiecărei ţări
din Europa. Rusiei i s-a comunicat, în consecință, că este exclusă orice
negociere privind cererea ei ca Alianţa să oprească aderarea de noi state. A
primit un nu ferm şi în privința dorinţei ei ca NATO să-şi retragă
trupele din statele membre estice, lăsând, practic, fără apărare această zonă.
De altfel, NATO, prin Jens Stoltenberg, a explicat că întregul concept de
apărare şi descurajare şi, deci, exerciţiile şi prezenţa militară NATO în zona
estică a Alianţei au fost şi sunt un răspuns la comportamentul tot mai agresiv
al Rusiei şi la o disponibilitate evidentă a acesteia de a folosi forţa ca să
modifice graniţele ţărilor vecine.
În context, Moscovei i s-a transmis că, dacă
intră iar în Ucraina, pe lângă sancţiuni politice şi economice împotriva
Rusiei, aliaţii vor acorda și sprijin Kievului. De aceea, NATO a reluat apelul
la retragerea soldaţilor ruşi aduşi în ultimele luni la granițele cu Ucraina. Singura eventuală concesie făcută Moscovei ar
fi nedesfăşurarea în Europa a anumitor tipuri de rachete.
Adjunctul
secretarului general al NATO, românul Mircea Geoană, a explicat, însă, că
aşa-numitele sisteme scut din România şi Polonia nu intră în această categorie.
Mircea Geoană: Nu pot opera ca arme ofensive împotriva
Federaţiei Ruse şi, de aceea, ele nu vor putea face parte dintr-un astfel de
potenţial acord. Există, în acelaşi timp, o mobilizare importantă de rachete de
diverse capabilităţi, inclusiv de ultimă generaţie, din partea Federaţiei Ruse,
în apropierea teritoriului NATO. Acest lucru este un subiect de preocupare
pentru noi.
În România, la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor
diplomatice acreditaţi la Bucureşti, președintele Klaus Iohannis a declarat că
sporirea prezenţei militare americane în țară rămâne un obiectiv important, în
faţa provocărilor recente de securitate, fiind evident că România are nevoie de
o acţiune mai puternică de descurajare şi apărare. Totodată, în opinia lui
Klaus Iohannis, recentele evoluţii de securitate care pot afecta spaţiul
euroatlantic au reconfirmat importanţa crucială a relaţiei transatlantice.
