Efecte post stare de alertă
Starea de alertă anti-epidemică a încetat, iar societatea românească încearcă să revină la normalitate.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 10.03.2022, 11:32
Deja
eclipsate de spaimele provocate de războiul din Ucraina vecină, traumele pe
care epidemia de COVID-19 le-a provocat românilor trebuie vindecate. De la declanșarea pandemiei, pe teritoriul României au
fost înregistrate circa 2,8 milioane de cazuri de contaminare, iar aproape 65
de mii de persoane diagnosticate cu noul coronavirus au murit. Adică, spun
demografii, România a pierdut, în doi ani, populaţia unui oraş de mărime medie.
Revenirea la normalitate se anunţă lentă şi chinuitoare, deşi, de
săptămâna aceasta, starea de alertă antiepidemică a încetat. ‘Epidemia de
COVID-19 se află pe o pantă descendentă accelerată, iar valul 5 este aproape de
a se încheia’ – a explicat şeful
statului, Klaus Iohannis.
Instituită în mai
2020, după două luni de stare de urgență, starea de alertă a presupus numeroase
restricţii, care au afectat, deopotrivă, evoluţia economică şi coeziunea
socială în România. Trei guverne, unul monocolor şi minoritar PNL, unul de
coaliţie PNL-USR-UDMR şi unul PSD-PNL-UDMR au gestionat ţara în această
perioadă. Iar dispoziţiile prin care autorităţile afirmau că vor combate
pandemia au fost, de cele mai multe ori, incoerente şi, în câteva rânduri,
abuzive.
Curtea Constituţională a invalidat unele dintre deciziile
guvernanţilor, de la amenzile colosale din perioada stării de urgenţă la
obligativitatea purtării măştii de protecţie sanitară în spaţiile deschise. Unul
din cazurile scandaloase evocate de mass-media a fost cel al unei ţărănci
bătrâne, amendată că a ieşit pe stradă să-şi adune raţele scăpate pe sub gard,
într-o perioadă în care miniştrii liberali celebrau, cu alcool şi ţigări, în
clădirea Guvernului, aniversarea premierului şi şefului lor de partid din
epocă, Ludovic Orban.
Acum, autorităţile încearcă să refacă dialogul cu
societatea şi anunţă măsuri pentru perioada post-pandemică. Reglementările
din sistemul de sănătate instituite în contextul crizei sanitare vor rămâne
valabile până la sfârşitul acestei luni, dar medicii de familie acuză iminenta
dispariţie a consultaţiilor de la distanţă, prin care câştigau timp şi ei, şi
pacienţii.
Odată cu încetarea stării de alertă nu se mai acordă şomaj
tehnic, nu mai sunt obligatorii decalarea programului de muncă şi nici
telemunca şi nu se mai ocupă posturi fără concurs în instituţiile de stat.
Cărţile
de identitate cu termen de valabilitate expirat în perioada 1 martie 2020 – 7
martie 2022 mai sunt valabile pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea
stării de alertă. Astfel, data limită a schimbării actelor de identitate
expirate, de ordinul sutelor de mii, este 7 iunie 2022, iar serviciile de
paşapoarte şi de evidenţa populaţiei sunt, deja, supragalomerate. Tot la cel
mult trei luni de la încetarea stării de alertă, trebuie renegociate
contractele colective de muncă, ceea ce, anticipează analiştii, poate provoca
noi convulsii pe plan social şi reluarea protestelor sindicale.
