Bani europeni pentru redresare şi rezilienţă

România ar urma să primească, până la finalul anului, 10 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Daniela Budu, 07.06.2022, 10:59

Guvernul
este în grafic cu acţiunile pentru ca România să beneficieze de 10 miliarde de
euro din Planul Național de Redresare și Reziliență în 2022, a dat asigurări,
la București, premierul Nicolae Ciucă. Acesta a prezidat, luni, reuniunea
Comitetului de monitorizare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă,
care, potrivit unui comunicat al Executivului, a fost prima de acest gen după
depunerea de către România, pe 31 mai, a primei cereri de plată la Comisia
Europeană. Valorificarea celor 30 de miliarde de euro din PNRR
este un efort coordonat şi coerent, cu borne bine stabilite, termene şi
responsabili pentru fiecare domeniu. Am dovedit că am reuşit să operaţionalizăm
acest mecanism de finanţare europeană într-o perioadă scurtă şi deloc simplă
pentru România şi să trimitem prima cerere de plată, a declarat Nicolae
Ciucă.

Au fost discutate procedurile şi măsurile asociate depunerii cererii de
plată de aproximativ 3 miliarde de euro către Comisia Europeană, din care 2
miliarde reprezintă fonduri nerambursabile, iar restul finanţare sub formă de
împrumut. Potrivit șefului guvernului, prefinanţarea deja primită, în valoare
de 3,7 miliarde de euro, adăugată primei cereri de plată, arată clar că România
este în grafic pentru a obţine ceea ce și-a propus. Nicolae Ciucă a precizat că
următoarea cerere de plată din partea României va fi transmisă Comisiei
Europene în trimestrul al treilea al acestui an.

Valoarea sa va fi de circa 3,2
miliarde de euro, din care peste 2 miliarde vor fi fonduri nerambursabile şi restul
finanţare sub formă de împrumuturi. Și ministrul investiţiilor şi proiectelor
europene, Marcel Boloş, a spus că România se pregătește să depună cea de-a doua
cerere de plată în cursul lunii octombrie. El a adăugat că în această perioadă
este posibil ca Executivul european să mai solicite clarificări privind
obiectivele deja îndeplinite de București. Dacă se vor cere informaţii
suplimentare, acestea vor fi transmise de fiecare minister în parte, prin
Ministerul Proiectelor Europene, a dat asigurări Marcel Boloş:

Până
la momentul în care se efectuează plata pentru cererea de rambursare, Comisia
Europeană mai are dreptul să solicite aceste clarificări pentru obţinerea de
informaţii suplimentare. Aşadar, ministerele de linie vor rămâne în continuare
în legătură cu noi în calitate de reprezentant naţional pentru a mai răspunde,
dacă va fi cazul, la eventualele informaţii suplimentare pe care le poate
solicita Comisia Europeană. Cele 30 de miliarde de euro pe care România
ar urma să le primească în total, de la UE, până în 2026, sub formă de granturi
si împrumuturi, se vor îndrepta, potrivit autorităților, către investiții și
reforme, pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a
consolida reziliența economică și socială, precum și coeziunea pieței unice.