Legile Justiţiei, modificate de Guvern
Legile justiţiei trec de executiv şi intră în dezbaterea Parlamentului
Ştefan Stoica, 25.08.2022, 11:44
La 2 ani de la
lansarea lor în dezbatere publică, proiectele de lege care vizează justiţia au
fost aprobate de executivul de la Bucureşti şi trimise Parlamentului spre
dezbatere şi adoptare. Cele trei proiecte privesc statutul judecătorilor şi
procurorilor, organizarea judiciară şi statutul Consilului Superior al
Magistraturii. Iniţatorul lor, ministrul de resort, Cătălin Predoiu, speră că
legile vor avea, după trecerea prin filtrul parlamentar, o formă care va
rezolva un element important al Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Reforma
profundă în domeniu este o exigenţă impusă de Comisia Europeană încă de la instituirea
MCV, în 2007, când România a intrat în Uniunea Europeaană. Autorităţile de la
Bucureşti speră că acest mecanism va fi ridicat.
Cătălin Predoiu: Înseamnă
bifarea punctului central din cadrul MCV şi, da, eu cred că suntem în punctul
în care putem să ne punem această problemă, odată adoptate legile, sigur,
într-o formă care să păstreze nivelul calitativ al reglementării şi obiectivele
pe care ni le-am asumat. Documentele au primit avizul consultativ al
CSM.
Totuşi, de la lansarea lor în dezbatere, proiectele au fost întâmpinate cu
critici în rândul asociaţiilor de magistraţi şi al societăţii civile, fiind
amendate de acestea. Coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR a anunţat că susţine
adoptarea celor trei legi. Din opoziţie, USR consideră, însă, că nu există
nicio şansă ca Mecanismul de Cooperare şi Verificare să fie ridicat pe merit. În
forma actuală, proiectele legilor justiţiei îndepărtează România de calea reformei
şi subjugă puterea judecătorească reţelei antireformiste, create chiar în
interiorul magistraturii, acuză USR. Într-un comunicat, formaţiunea afirmă că noile
legi ale justiţiei arată clar că Secţia Specială care vizează faptele
magistraţilor nu dispare, ci doar se transformă, iar influenţa politică asupra
numirii procurorilor este păstrată intactă, în ciuda recomandărilor formulate
de partenerii europeni.
Critici similare au formulat şi reprezentanţii
formaţiunii REPER, a fostului premier tehnocrat Dacian Cioloş, care îl acuză pe
ministrul Predoiu că a ocolit abil
solicitările Comisiei Europene şi ale celorlalte organisme internaţionale, care
monitorizează evoluţia justiţiei din România. Cătălin Predoiu a respins
criticile lansate în spaţiul public cu privire la anumite aspecte din proiectele
de legi şi a afirmat că toate demersurile legislative de până acum ale
ministerului pe care îl conduce, precum şi celelalte documente aflate în
elaborare, între care modificarea codurilor penale, vor duce la soluţionarea
punctului central din cadrul MCV. Experţii în domeniu au identificat deja
câteva hibe majore ale proiectelor. Una dintre ele ar fi eliminarea
prevederilor legate de numirea şi revocarea poliţiştilor care participă la
anchete judiciare prin ordin al Procurorului Genreal. Dispariţia acestor
prevederi ar deschide calea spre controlul politic asupra poliţiştilor
judiciari, cred experţii.
