Deficit în scădere, prognoză în creştere

FMI a revizuit în creştere avansul economiei româneşti în 2022

Ştefan Stoica, 27.09.2022, 11:33

Statisticienii
livrează motive de optimism într-o perioadă profund deficitară la acest capitol.
Primul ar fi acela că deficitul bugetar al României pe primele opt luni din an a
scăzut faţă de aceeaşi perioadă din 2021 de la 3,3% la 2,4% din Produsul Intern
Brut. După primele şapte luni ale anului, deficitul era de circa 2% din PIB. Veniturile
la buget au crescut cu 20 de procente faţă de anul trecut şi au ajuns la
aproape 300 de miliarde de lei, echivalentul a 60 de miliarde de euro. Cheltuielile
bugetare au ajuns la circa 330 de miliarde de lei, în creştere faţă de anul
trecut cu 17%. Potrivit Ministerului Finanţelor, creşterea provine în principal
din majorarea cheltuielilor cu asistenţa socială, a bugetelor locale şi a
cheltuielilor cu bunuri şi servicii. Ţinta de deficit pentru anul în curs este
de 5,8% din Produsul Intern Brut. Un alt motiv de optimism moderat ar fi
prognoza revizuită în sus a Fondului Monetar Internaţional cu privire la creşterea
economică pe care o va înregistra România anul acesta. Astfel, avansul
economiei româneşti ar putea fi de 4,8%, în creştere cu peste 2 procente faţă
de estimarea anterioară. Noua cifră a fost comunicată după misiunea de evaluare
derulată de Fond în vară.

Potrivit Ministerului de Finanţe, experţii instituţiei
financiare internaţionale au apreciat importanţa aplicării unor politici
macroeconomice pentru asigurarea stabilităţii şi stimularea reformelor
structurale în vederea susţinerii creşterii economice, iar corecţia ar
reprezenta o validare a acţiunilor guvernamentale. Revizuirea în urcare a
prognozei FMI, coroborată cu datele statistice privind evoluţia economiei
româneşti din prima jumătate a anului şi cu alte semnale din piaţa locală şi
internaţională, arată că impactul măsurilor luate de către executiv este unul
corect din perspectivă macroeconomică, susţine ministrul finanţelor, Adrian Câciu.
El adaugă, însă, că nu e suficient şi că România trebuie să promoveze, în
continuare, o serie de reforme, între care cea a sistemului de asigurări
sociale. Ministrul a dat asigurări că reformele cuprinse în Planul Naţional de
Redresare şi Rezilienţă sunt în termenele stabilite şi vor contribui inclusiv
la asigurarea stabilităţii economice, alături de investiţiile publice şi
consolidarea bugetară.

Pe de altă parte, e necesar ca executivul să rezolve
inegalităţile salariale, să îmbunătăţească competitivitatea economiei şi să
revigoreze exporturile, să contracareze creşterea inflaţiei. Pe termen scurt,
guvernul va acţiona, promite ministrul Finanţelor, pentru protejarea
categoriilor vulnerabile în faţa crizei energetice şi a scumpirilor. La nivelul
coaliţiei dominate de social-democraţi şi liberali se poartă, deja, discuţii cu
privire la majorarea pensiilor şi a salariului minim. Decizia cu privire la
procentele de majorare va avea, anticipează analiştii, o puternică amprentă
politică şi se va repercuta asupra deficitului bugetar la sfârşit de an.