Cel mai mare pelerinaj ortodox din România
La Iaşi este în plină desfăşurare pelerinajul închinat Sfintei Parascheva, considerată ocrotitoarea Moldovei.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 10.10.2022, 11:33
Toate religiile lumii – fie islam, iudaism budism sau hinduism – au cel puţin un mare pelerinaj al lor. Cât despre creştinism, acesta abundă în astfel de manifestări ale credinţei. Ierusalim, Roma, Santiago de Compostela, Lourdes sau Muntele Athos sunt doar câteva din renumitele locuri de pelerinaj ale lumii creştine. În România, majoritar ortodoxă, sezonul anual al celor mai importante pelerinaje se deschide, în fiecare an în luna octombrie, cu cel de la Iași, din inima Moldovei. Mega-fenomen deopotrivă religios şi social, la pelerinaj iau parte sute de mii de oameni care merg să se închine la racla cu moaștele Sfintei Parascheva, ocrotitoare a acestei regiuni din estul României. Anul acesta, râvna și bucuria credincioșilor sunt duble. Timp de doi ani, din cauza pandemiei, ei nu au fost lăsați sau nu au vrut să mai călătorească atât de mult şi atât de departe pe cât și-ar fi dorit. Or, în acestă toamnă, este prima oară după doi ani când pelerinajul de la Iași are loc în buna tradiție de dinainte de apariția covidului, de aceea bucuria de a participa a pelerinilor este cu atât mai mare.
Dacă în pelerinajul catolic, tributul pe care un om îl plăteşte sacrului este geografic – merge foarte mult pe jos, în ortodoxie, pelerinajele au alte trăsături comune : oamenii stau la coadă (la Iași, pe kilometri întregi, cronometrați în zeci de ore de așteptare) și, odată ajunși la racla cu moaștele Sfintei Parascheva, i se închină și o ating, într-un contact direct și intim cu sacrul pe care îl înmagazinează. Pelerini sunt de toate vârstele, sunt femei și bărbați, de toate condițiile sociale, majoritatea din România, dar veniți și de peste hotare. De la pelerinul idilic dintr-un cătun îndepărtat, până la cel foarte sofisticat dintr-un mare oraș, paleta participanților este foarte largă. Pentru unii din spectatorii de pe margine ai fenomenului, pelerinajele sunt anacronisme ale post-modernității.
Potrivit cercetătorilor în domeniu, a existat mereu o stigmatizare a pelerinilor și asta nu s-a inventat nici în România, nici în vremurile noastre. De remarcat, însă, că, în istoria milenară a ortodoxiei românești, pelerinajele sub forma unui rând lung de așteptare sunt o practică religioasă relativ recentă. Au apărut la sfârșitul anilor ʹ90, după căderea comunismului, când, în locul unui sistem prăbușit, oamenii au simțit nevoia să pună ceva care să dea sens și direcție existenței lor. Or, pelerinajele au reușit să îndeplinească această misiune cu mult succes pentru mulți dintre cetățenii acestei țări. După pelerinajul de la Iași, care se va încheia imediat după 14 octombrie, vor urma alte câteva la București. Să le amintim, apoi, și pe cele de la Cernica, din apropierea Capitalei, de la Nicula, din inima Transilvaniei, sau de la Curtea de Argeș, din sudul României.
