Coordonare europeană în domeniul energiei
Comisia Europeană caută soluţii pentru rezolvarea crizei energetice, înainte de venirea iernii.
Mihai Pelin, 19.10.2022, 11:30
UE se confruntă cu o criză energetică fără precedent, după ce
Rusia a invadat Ucraina. Decizia Moscovei de
a tăia o mare parte din livrările de gaz către Europa a complicat și mai mult
situația și a aruncat in aer prețurile. Comisia
Europeană propune noi măsuri pentru a soluţiona aceasta problema, urmând să
folosească 40 de miliarde de euro pentru a ajuta gospodăriile şi companiile
care suferă de pe urma facturilor energetice ridicate. Pachetul include şi un
cadru pentru achiziţii comune de gaz, a explicat preşedinta
CE, Ursula von der Leyen :
Ştim că cererea de energie a
Europei este foarte mare, aşadar este logic ca în loc să concureze între ele,
statele membre şi companiile energetice trebuie să-şi folosească puterea de
cumpărare comună. Pentru aceasta propunem instrumente pentru punerea în comun a
cererii de energie la nivel european. Ceea ce facem este ca, de asemenea, să le
dăm posibilitatea companiilor energetice să înfiinţeze un consorţiu de
cumpărare a gazului, astfel încât să poată cumpăra gaz împreună şi în asta
includem un element obligatoriu şi anume spunem că: agregarea cererii va fi
obligatorie pentru cel puţin 15% din volumele care sunt necesare pentru
umplerea depozitelor.
Plafonarea preţului la gazele naturale ar fi ultima soluţie, a mai spus Ursula von
der Leyen. Unele state, precum
Germania, Austria sau Olanda se opun în continuare
acestei măsuri, care, în opinia lor, ar putea duce la penurie de gaze și ar
împiedica economisirea energiei. În schimb, țări precum Belgia, Grecia, Italia
sau Polonia pledează pentru un coridor de prețuri care s-ar aplica
tranzacțiilor în volume mari, ceea ce presupune cheltuieli mai reduse.
Criza energetică va fi de durată, neavând
precedent după Al Doilea Război Mondial, apreciază Daniel Dăianu,
preşedintele Consiliului Fiscal. El a explicat de ce creşterea economică
înregistrată de România în prezent nu se simte şi în nivelul de trai ai
populaţiei.
Daniel Dăianu: Când are loc un transfer de
venituri către producătorii de energie şi alţi câştigători, cei mai mulţi
pierd. De aceea nu se simte această creştere economică, iar criza energetică va
dura, pentru că această urcare masivă a preţului relativ al energiei face ca
tensiunile în economii să rămână. Nu este o criză care să poată fi rezolvată în
şase luni, nici măcar în doi ani. Deci, este un sindrom al economiilor de
război, deşi la noi nu zboară rachete, nu zboară bombe, războiul este la
proximitatea noastră, dar se vede acest lucru prin inflaţia foarte ridicată, se
vede prin costul utilităţilor, se vede prin aversiunea faţă de risc manifestată
de mediul de afaceri.
Daniel Dăianu a mai spus că inflaţia este cauzată
în mare parte de scumpirea energiei. În opinia sa, România va înregistra, anul
viitor, o creştere economică de numai două-trei procente, iar inflaţia ar urma
să scadă de la 16% undeva la 10%.
