Legile justiţiei – constituţionale
Noile legi ale Justiţiei au trecut testul Curţii Constituţionale a României.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 10.11.2022, 11:30
Antipatizată
de multă lume, Curtea Constituţională rămâne arbitrul implacabil al vieţii
politice româneşti. În termeni cazoni, deciziile sale, chiar dacă se discută,
se şi execută.
Miercuri, a fost rândul opoziţiei din Parlamentul de la
Bucureşti să se conformeze acestei reguli şi să înghită hapul amar al unor
sesizări respinse de judecătorii Curţii. Atât USR (centru-dreapta) şi AUR
(naţionalistă), cât şi Avocatul Poporului reclamaseră aspecte de
neconstituţionalitate cu privire la cele trei legi ale Justiţiei adoptate în
Parlamentul dominat de coaliţia guvernamentală PSD-PNL-UDMR. Or, Curtea a decis
că Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea organizării
judiciare şi Legea Consiliului Superior al Magistraturii sunt, toate,
constituţionale.
Preşedintele interimar al Senatului, liberala Alina Gorghiu, a
scris pe o reţea de socializare că decizia CCR este una corectă şi
firească, iar legile vor merge la promulgare. Ea consideră că, astfel, se
revine la normalitate. Alina Gorghiu a amintit că obiectivele României sunt, în
prezent, ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care Bruxelles-ul
monitorizează funcţionarea statului de drept în România încă de la admiterea în
Uniunea Europeană, în 2007.
De renunţarea la acest mecanism, adaugă ea, depinde
şi aderarea României la spaţiul Schengen, de liberă circulaţie. Procedurile
privind adoptarea celor trei legi, mai susţine Alina Gorghiu, s-au desfăşurat
în coordonare cu Comisia Europeană, iar corectarea legislaţiei în domeniul
justiţiei era şi un obiectiv inclus în Planul Naţional de Redresare şi
Rezilienţă, convenit cu Bruxelles-ul de guvernanţii de la Bucureşti.
USR
continuă să susţină, însă, că noile legi fac mult rău. Sunt, spune fostul
ministru USR al Justiţiei, Stelian Ion, nişte legi extrem de proaste şi de
nocive, care ne întorc în perioada anterioră admiterii în Uniunea Europeană,
când regimul autoritar de stânga al premierului Adrian Năstase încercase să-şi
subordoneze magistraţii şi să stopeze lupta anticorupţie.
Decizia Curţii
Constituţionale de a respinge sesizările USR, în absenţa unui aviz al Comisiei
de la Veneţia, demonstrează că CCR a ajuns un simplu instrument politic – mai
acuză fostul ministru.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al AUR, Dan Tănasă,
apreciază că nesancţionarea judecătorilor care nu respectă deciziile CCR
goleşte de eficienţă caracterul obligatoriu al acestora.
Şi Avocatul
Poporului afirmă că, pe lângă formele de manifestare a dreptului de asociere,
noua legislaţie în domeniu preconizează o extindere a ariei funcţiilor ce pot
fi ocupate de judecători şi procurori, ceea ce excede activităţii de înfăptuire
a justiţiei.
Opoziţia solicită preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge
legile justiţiei în forma actuală şi să aştepte avizul Comisiei de la Veneţia.
