Legile educaţiei produc disensiuni
Proiectele legilor educaţiei tulbură apele în coaliţia la guvernare în România
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 02.02.2023, 11:44
Într-o ţară în care numărul analfabeţilor funcţionali e la cote alarmante, iar abandonul şcolar rămâne un fenomen îngrijorător, politicienii sunt de acord că ceva trebuie schimbat. PSD şi PNL au pus în capul listei de priorităţi legislative proiectele legilor educaţiei şi e aşteptată o dezbatere aprinsă asupra lor între numerele unu şi doi din coaliţie. PNL şi dirigintele său, preşedintele Klaus Iohannis, fost profesor, au investit multă energie în aceste proiecte despre care spun că vor crea cadrul menit să facă educația din România mai eficientă, mai accesibilă, mai flexibilă, mai incluzivă şi mai bine pliată pe cerințele pieței. PNL insistă ca anumite prevederi din legile educaţiei să rămână aşa cum au fost formulate în propunerile actualului ministru, Ligia Deca. Printre acestea se numără triplarea bugetului pentru burse şi creşterea numărului beneficiarilor şi transformarea programului ‘Masa caldă’ în ‘Masa Sănătoasă’. Liberalii ţin şi la alte prevederi cum ar fi: calificări pentru fiecare profil, inclusiv cele teoretice, recunoscute sau acceptate pe piaţa muncii, primă de instalare neimpozabilă egală cu cinci salarii minime brute pe ţară, cu condiţia asumării unei perioade minime de cinci ani şcolari pentru personalul didactic din unităţile de învăţământ aflate în zone defavorizate, extinderea învăţământului în sistem dual în învăţământul postliceal şi universitar.
Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul de Externe, poate organiza, potrivit proiectelor, unităţi de învăţământ de tip ‘şcoală românească din afara graniţelor ţării’, cu predare în limba română. În sfârşit, se introduc zonele prioritare de educaţie pentru reducerea diferenţelor privind accesul, participarea şi rezultatele şcolare ale elevilor aflaţi în risc de excluziune socială. Atât de puternic sunt legaţi liberalii de legile educaţiei încât au mers până la a afecta politic parteneriatul cu social-democraţii. Secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Florin Lixandru, din partea PSD, a informat că i-au fost retrase atribuţiile printr-un ordin al ministrului, pentru ceea ce a numit un ‘delict de opinie’. Social-democratul susţine că legile Educaţiei sunt proiecte mult prea importante ce trebuie dezbătute temeinic şi aminteşte că e timp suficient pentru analiză, întrucât jalonul din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă privind Legile Educaţiei are termen trimestrul 3 al acestui an. Potrivit lui Lixandru, analiza pe care PSD a făcut-o până acum asupra proiectelor de lege concepute de ministerul Educaţiei a evidenţiat necesitatea corectării câtorva chestiuni cheie, definitorii pentru viitorul copiilor. Lixandru afirmă că, în ceea ce priveşte admiterea în liceu, PSD nu va accepta o formulă care restrânge drastic accesul copiilor la educaţie de calitate. În opinia sa, este cel puţin discutabil dreptul liceelor de a-şi organiza propriile admiteri, pentru că astfel ar creşte riscul practicii neloiale a meditaţiilor şi al corupţiei. Cu privire la probele de bacalaureat, PSD priveşte cu multă rezervă înmulţirea probelor de examen, aşa cum e propusă în proiect.
Nu în ultimul rând, Legea Educaţiei trebuie să cuprindă şi prevederi în ceea ce-i priveşte pe copii din diaspora, consideră social-democraţii.
