Consolidarea clădirilor cu risc seismic din România
Măsuri pentru proiectele de consolidare a clădirilor cu risc seismic se află pe ordinea de zi a şedinţei guvernului de la București din această săptămână.
Mihai Pelin, 13.02.2023, 11:58
Cutremurele devastatoare care au avut loc săptămâna trecută în Turcia și în Siria accelerează în România
proiectele de consolidare a clădirilor. De-a lungul anilor au fost multe astfel
de încercări, dar fără rezultate concrete. Mii de clădiri istorice din marile
oraşe ar putea fi avariate în cazul unui seism puternic. Este vorba, în
special, despre cele care nu au fost expertizate. Guvernul intenţionează
să se ocupe de consolidarea clădirilor, iar subiectul este pe agenda şedinţei
executivului de săptămâna aceasta, la cererea premierului Nicolae Ciucă, în
contextul în care în România ar fi aproape 2.700 de clădiri cu
risc seismic ridicat, majoritatea în Bucureşti.
În prezent, există
bugetate două programe care urmăresc consolidarea clădirilor cu risc seismic.
Este vorba de cel pe care îl derulează Ministerul Dezvoltării şi de cel care
face parte din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Premierul
Nicolae Ciucă a cerut să-i fie prezentate măsurile pe care le va lua Ministerul
Dezvoltării pentru a accelera punerea în practică a programului de care
răspunde, deoarece a observat situaţia foarte gravă cu care se confruntă Turcia
şi Siria, unde cutremurele puternice au ucis zeci de mii de oameni.
Premierul a
atras atenţia că problema românească stă tocmai în slaba punere în aplicare a
programelor care deja există. Nicolae Ciucă: Aici sunt cele mai
mari probleme ale noastre. Discutăm, planificăm, iar când vine vorba de
transpunerea în practică, de fiecare dată se găsesc justificări prin care se
temporizează întreaga activitate. De aceea cred că suntem unde suntem astăzi
pentru că nu a existat o coerenţă a implementării tuturor deciziilor care au
fost luate în acest sens.
La rândul său, secretarul de stat în
ministerul Dezvoltării, Marin Țole, a precizat că urmează să fie consolidate
atât clădiri rezidenţiale, cât şi publice – în special şcolile, grădiniţele şi
spitalele. El a mai arătat că există şi un mecanism de simplificare a modului
în care sunt identificate clădirile cu risc seismic ridicat. Marin Țole: Am căutat ca toate clădirile cu risc seismic 1 şi 2 să poată fi
expertizate şi să poată fi accesate, ca ulterior să intervină statul român şi
în special Unitățile Administrativ Teritoriale, prin natura faptului că ele vor
avea grijă ca aceste construcţii să fie consolidate prin finanţările pe care le
facem de la bugetul naţional sau prin fondurile de la Comisia Europeană puse la
dispoziţie.
Planul naţional de consolidare a clădirilor are un buget de aproximativ 700
milioane de lei ( cca 142,8 milioane euro), iar programul intitulat Valul
renovării din PNRR are un buget de peste 500 de milioane de euro. Ultimul mare cutremur din
România a avut loc pe 4 martie 1977 și atunci au murit peste 1.500 de
oameni. Potrivit statisticilor, Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare risc
seismic.
