Coordonare privind protecţia antiseismică

Autorităţile române adoptă noi măsuri de protecţie antiseismică.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Bogdan Matei, 16.02.2023, 11:54

Seismele
devastatoare de săptămâna trecută din Turcia şi Siria şi acelea înfricoşătoare,
fiindcă neobişnuite, din Oltenia par să fi cutremurat şi
autorităţile de la Bucureşti. Premierul Nicolae Ciucă a subliniat că
standardele din domeniul construcţiilor şi calitatea materialelor trebuie să
fie revizuite şi controlate din nou, astfel încât ceea ce este prevăzut în
proiecte să coincidă cu ceea ce se construieşte. Premierul a anunţat, miercuri,
în şedinţa Executivului, şi înfiinţarea unui grup interministerial care va
urmări, în principal, prevenirea, pregătirea şi răspunsul instituţiilor în
situaţii de urgenţă. El a explicat că un accent deosebit se va pune pe
infrastructura şcolară aflată în situaţie de risc seismic. Şeful Guvernului a
cerut şi o verificare a companiilor turceşti care au construit în România.

Potrivit
analiştilor, istoria turcă în acest domeniu prezintă multe
similitudini cu cea românească de după 1990, cu diferența esențială că România
a fost scutită în această perioadă de testul seismelor de magnitudinea celor din
Turcia. În preajma alegerilor din 2018, guvernul islamo-conservator de la
Ankara a acordat o amnistie a construcțiilor ridicate fără autorizație. S-au
autodenunțat atunci, și au intrat, astfel, în legalitate, nouă milioane de proprietari
de case. Câte dintre acestea au fost puse la pământ de cutremurul din 6
februarie e greu de spus – recunosc comentatorii.

În
Oltenia, cutremurele, cu magnitudine peste 5, au provocat pagube materiale şi
panică acută, dar nu au pus în pericol vieţile oamenilor. Ministrul Dezvoltării
în guvernul de la Bucureşti, Cseke Attila, a transmis că până în prezent au
fost încheiate contracte în vederea consolidării a 240 de clădiri din zone
expuse riscului seismic, cu ajutorul finanţării din Planul Naţional de
Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Există, de altfel, mai multe programe prin care
statul finanţează consolidarea clădirilor cu risc seismic şi doar prin PNRR vor
fi alocate 555 de milioane de euro, iar pe platforma ministerului s-au
înregistrat, deja, 290 de solicitări.

Pe 4 martie 1977, un seism cu magnitudinea 7,2,
cel mai grav care a lovit România în epoca modernă, s-a soldat cu moartea a
1.570 de oameni, majoritatea la Bucureşti, şi a provocat pagube materiale
estimate, atunci, la peste doua miliarde de dolari. Au fost distruse sau grav
avariate circa 230.000 de locuinţe şi sute de unităţi economice au ieşit din
funcţiune. Cutremurul a generat o criză economică şi socială pe care, potrivit
istoricilor, dictatura comunistă din epocă nu a mai putut-o surmonta până la
prăbuşirea sa, în 1989. Specialiştii avertizează că, în cazul unui seism
similar celui din 1977, sute de clădiri s-ar putea prăbuşi, la ora actuală, în
Bucureşti. Anual, în România, se înregistrează peste 100
de cutremure cu magnitudine peste 3 pe scara Richter.