Un nou guvern la Chişinău
Fost ministru de Interne şi consilier prezidenţial pentru securitate, Dorin Recean a preluat şefia Executivului din Republica Moldova.
Bogdan Matei, 17.02.2023, 11:30
Departe de a fi vreo campioană a stabilităţii
politice, Republica Moldova a ajuns la al şaiprezecelea premier în 32 de ani de
independenţă, cea ce înseamnă o medie de doi ani pentru un şef de guvern.
Declaraţi de dreapta sau nominal de stânga, filo-ruşi sau pro-occidentali,
primii miniştri de la Chişinău n-au marcat durabil istoria republicii.
Joi, a
venit rândul fostului ministru de Interne şi consilier prezidenţial pentru
securitate Dorin Recean să preia şefia Executivului, devenită vacantă după
demisia, săptămâna trecută, a Nataliei Gavriliţa. Aceasta
conducea Executivul de pe 6 august 2021,
după ce partidul prezidențial Acțiune și Solidaritate (PAS) își adjudecase
categoric alegerile parlamentare anticipate, obţinând 63 din cele 101 mandate
de deputat. Odată cu anunțul demisiei, Gavrilița a declarat că republica
intră într-o nouă etapă, în care prioritară va fi securitatea. Tot
cu voturile PAS a fost instalat şi Guvernul Recean, a cărui componenţă diferă
foarte puţin de echipa Gavriliţa.
Corespondenţii Radio România la Chişinău
notează că a fost schimbată conducerea a numai patru ministere. Se va schimba,
probabil stilul de guvernare, de la prestaţia mai degrabă blândă şi lentă a
Nataliei Gavriliţă la o politică energică şi de mână forte, aşa cum e perceput
Recean în spaţiul public.
Analiştii politici de la Chişinău scriu că, dincolo
de declaraţii, există
indicii că adevăratele cauze ale schimbării de premier țin de lentoarea
reformelor operate de Gavriliţa și de tensiunile interne din cadrul Puterii.
Programul de guvernare are la bază viziunea de
dezvoltare a preşedintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, şi a Partidului
Acţiune şi Solidaritate, cu modificări la realitatea actuală. Astăzi ne confruntăm
cu probleme precum inflaţia ridicată, războiul din Ucraina vecină, creşterea
preţurilor la energie – a spus Recean, în discursul adresat deputaţilor
la învestire.
Noul premier a mai promis că va îmbunătăţi eficienţa şi va aduce
ordinea în instituţiile publice, va simplifica accesul cercurilor de
afaceri la resursele financiare şi a subliniat necesitatea unei lupte mai
eficiente împotriva corupţiei. Alte priorităţi ale noului guvern sunt
integrarea în Uniunea Europeană şi dezvoltarea economică. În privinţa politicii
externe, noul premier îşi propune să se concentreze pe îndeplinirea cerinţelor
Bruxellesului, înaintate Chişinăului după ce a primit, anul trecut, statutul de
candidat la aderarea la Uniune.
O atenţie deosebită, scriu agenţiile internaţionale
de ştiri, se acordă şi relaţiilor cu România vecină, care ar trebui să fie
strategice şi privilegiate. Se subliniază, de asemenea,
necesitatea aprofundării relaţiilor cu Statele Unite şi cu alţi donatori
occidentali, al căror sprijin e vital pentru unul dintre cele mai paupere state
din Europa.
