Plan de înzestrare a armatei

Armata Română vrea să achiziţioneze armament modern.

Bogdan Matei, 23.03.2023, 11:30

Actor cheie pe flancul estic al NATO, riverană Mării Negre şi vecină
cu Ucraina invadată de trupele ruse, România e obligată să gestioneze o ecuaţie
de securitate foarte complicată. În plus, nefiind tocmai una dintre economiile
robuste din Alianţa Nord-Atlantică, ţara trebuie să-şi drămuiască atent banii
alocaţi acestui sector.

Raportul NATO pentru anul 2022, prezentat, săptămâna
aceasta, de secretarul general Jens Stoltenberg, plasează România
pe locul 11 din 30 de ţări aliate, cu o alocare de 1,75% din Produsul Intern
Brut pentru sectorul apărării. De diferite culori politice, guvernele de
coaliţie de la Bucureşti au dat în anii anteriori armatei şi celorlalte
structuri de forţă 1,86% din PIB în 2021, puţin peste două procente în 2020 şi
1,84% din în 2019. Statele membre ale NATO s-au
angajat, în mod repetat, să investească 2% din PIB pentru cheltuielile
militare, dar acest prag n-a fost depăşit decât de şapte dintre aliaţi.

Ministerul român al Apărării Naţionale a cerut
aprobarea Parlamentului pentru achiziţia de noi sisteme de armament, obuziere,
rachete aer-aer şi maşini de luptă. Aceste programe de înzestrare se înscriu
într-un obiectiv mai larg de transformare a Armatei României până în anul 2040.
Rolul lor este de a realiza structuri de forţe flexibile şi moderne, cu
mijloace care să le asigure supravieţuirea în câmpul tactic, o mobilitate şi o
cunoaştere a situaţiei extinsă şi o putere de foc mărită – se arată în
solicitarea ministerului. Birourile permanente reunite ale celor doua
camere ale Legislativului au decis să transmită cererea la comisiile parlamentare
de apărare, de unde, scrie presa de la Bucureşti, e o cvasicertitudine că vor
primi aviz favorabil.

Programele de înzestrare, spun experţii militari,
au în vedere şi operaţionalizarea ţintelor asumate de România în cadrul NATO şi
al Uniunii Europene. Pe lista de cumpărături a armatei figurează tehnică
modernă, iar valoarea totală a programului de
înzestrare este estimată la 4,2 miliarde de euro.

Pentru o ţară departe de a-şi
fi rezolvat multe dintre urgenţele economice şi sociale, achiziţiile de armament
pentru Armata Română par foarte costistoare. Dar securitatea însăşi costă, iar
cercetările sociologice confirmă că populaţia înţelege acest adevăr.

Ultimele
noastre sondaje, spunea secretarul general al NATO, arată că 82% din populaţia
ţărilor aliate crede că America de Nord şi Europa trebuie să colaboreze pentru
a menţine securitatea. 61% dintre oameni cred că a fi membru NATO reduce riscul
unui atac armat.

NATO a făcut posibilă o pace de 75 de ani, atât în America de
Nord, cât şi în Europa. Însă, astăzi, trăim într-o lume cu cele mai mari
pericole de după cel de-Al Doilea Război Mondial – a conchis secretarul
general Stoltenberg.