PNRR, o șansă extraordinară
Sumele din PNRR promise de UE în schimbul reformelor reprezintă o gură de oxigen pentru economia României.
Ştefan Stoica, 07.04.2023, 11:44
Executivul de la
Bucureşti recunoaşte existenţa unei găuri la buget de 20 de miliarde de lei,
echivalentul a 4 miliarde de euro, şi caută soluţii să o acopere. Obiectivul
este menţinerea deficitului la 4,4% din PIB. Premierul Nicolae Ciucă a dat asigurari
că nu vor fi tăiate salariile sau alte tipuri de venituri. Printre soluţiile
luate în calcul sunt includerea sporurilor în salariu şi reducerea anumitor
indemnizaţii, în paralel cu măsuri pentru reducerea evaziunii fiscale. La
adoptarea bugetului, au fost experţi care au avertizat că unele venituri au
fost supraestimate, iar unele cheltuieli subestimate, iar această suprapunere,
odată confirmată, nu putea conduce decât la creşterea deficitului. Eugen
Rădulescu, directorul Direcţiei de Stabilitate Financiară din Banca Naţională,
consideră că principala cauză a deficitului extern o reprezintă deficitul
public. Prezent la o conferinţă, specialistul BNR a vorbit despre riscurile
mari date de deficitele gemene. Cel de cont curent a trecut de 9% din PIB şi
este cel mai înalt, inclusiv comparativ cu ţările din zonă, iar cel bugetar,
deşi s-a mai redus, rămâne la o valoare ridicată. Deficitul bugetar prea mare împinsese
România, înainte de pandemie, la un pas de infringement, aminteşte expertul
BNR.
Planul Naţional de Represare şi rezilienţă reprezintă, de aceea, o adevărată
gură de oxigen, este de părere Eugen Rădulescu.: Vorbim despre nişte sume uluitor
de mari, care ar putea să fie atrase în circuitul economic naţional, dar
vorbim, în acelaşi timp, despre măsuri care sunt prevăzute în acest program,
care ar avea în vedere restabilirea echilibrelor macroeconomice care nu stau
deloc bine. Este nevoie de foarte multă voinţă politică, întrucât măsurile care
trebuie adoptate nu sunt nici populare şi nici uşor de adoptat.
România
beneficiază, pe de altă parte, de două evoluţii mai bune decât se anticipa
iniţial, creşterea economică şi relativa stabilitate a cursului de schimb,
rezultată din mişcarea naturală a pieţei şi nu în urma unor intervenţii ale
Băncii Centrale, a mai spus directorul Direcţiei Stabilitate Financiară din
BNR. În ce priveşte inflaţia, deşi rata anuală îşi va accelera scăderea în
următoarele luni şi va coborî, cel mai probabil, sub 10% în trimestrul al
III-lea al anului, nu trebuie să ne aşteptăm prea curând la reduceri ale
dobânzii-cheie, afirmă Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al
BNR. Potrivit acestuia, sunt mulţi factori care pun presiune asupra inflaţiei.
Între aceştia se numără războiul, protecţionismul, economia verde, care este
mai scumpă. Eroziunea liberalismului este şi ea inflaţionistă, observă oficialul
Băncii Centrale, pentru că, atunci când autorităţile se implică prea mult în
companii, în economia privată, creează costuri de reglementare, reguli şi
birocraţie, iar acestea pot împinge preţurile în sus.
