Avertismente de la Comisia Europeană
În prezent, România cheltuieşte mai mulţi bani decât are. Executivul anticipează că deficitul bugetar va scădea la 4,4% din PIB în 2023 şi la 2,9% din PIB în 2024.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 25.05.2023, 11:59
Comisia Europeană atrage din nou atenția asupra situației economice din România, în prezent singura țară a Uniunii Europene cu procedură de deficit excesiv pe baza evoluţiilor de dinainte de pandemie. Menționarea vine în contextul în care au fost publicate recomandări generale fiscale, financiare şi economice pentru fiecare stat membru. Bruxellesul nu intenţionează să deschidă noi proceduri de deficit excesiv în perioada următoare, a anunţat vicepreşedintele executivului european, Valdis Dombrovskis, care a spus însă că în toamnă şi în primăvara anului viitor vor fi reevaluate criteriile pentru încadrarea în limitele de îndatorare şi deficit. Comisia va urmări mai ales dacă statele membre respectă recomandările din semestrul european, a punctat acesta, care a adăugat că investiţiile trebuie combinate cu un control strict al altor cheltuieli curente.
În ceea ce privește România, oficialul european a amintit că deficitul bugetar al acesteia pentru anul trecut este conform cu recomandările Consiliului, așa că procedura va fi ținută în așteptare. Dar, cum pentru anul următor există riscuri substanţial mai mari, e nevoie de mai multe eforturi pentru atingerea ţintelor, a mai spus Valdis Dombrovskis. Potrivit responsabililor de la Bruxelles, România cheltuieşte mai mulţi bani decât are, iar până anul viitor ar trebui să aducă deficitul sub nivelul de 3%.
Recomandarea Executivului comunitar este ca guvernul român să reducă măsurile de sprijin energetic, în vigoare până la sfârşitul anului 2023, și să folosească economiile aferente pentru a reduce deficitul public.
O altă recomandare făcută de Comisie se referă la asigurarea unei guvernanţe eficace şi consolidarea capacităţii administrative pentru a permite o implementare continuă, rapidă şi constantă a planului de redresare şi rezilienţă.
România are la dispoziţie şase luni pentru a rezolva aspectele semnalate de Comisia Europeană în ceea ce priveşte anumite jaloane sau ţinte din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pe care nu le-a îndeplinit corespunzător.
La București, secretarul de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Carmen Moraru, a explicat că doar banii aferenţi acestor proiecte pot fi blocaţi, nu întreaga sumă de 2,8 miliarde de euro, corespunzătoare tranşei a doua din PNRR. Referindu-se la stadiul actual al implementării programului, Carmen Moraru a spus că în prezent sunt încheiate contracte de finanţare în valoare de circa 26 de miliarde de euro, în special la nivelul ministerelor Dezvoltării şi Transporturilor, dar şi la Ministerul Educaţiei şi la cel al Mediului, care au lansate proiecte importante.
