Românii și standardul lor de viață

În România, veniturile totale medii lunare au fost, anul trecut, în creştere cu aproape 14% faţă de 2021, iar cheltuielile au fost mai mari de 85% din banii câştigaţi.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 08.06.2023, 11:59

Viața
se desfășoară într-un univers al cifrelor, astfel că studiile privind nivelul
de trai realizate de diverse companii de profil sau datele centralizate oferite
de Institutul Național de Statistică, de exemplu, nu pot trece neobservate. Acestea
reprezintă indicatori importanți pentru că reflectă nivelul veniturilor și
puterea de cumpărare, standardul de viață și gradul de satisfacție al oamenilor
în raport cu viața pe care o duc, spun ceva despre nivelul de educație sau
despre cel de sănătate, dar și despre măsura în care aceștia își pot permite o
locuință, o mașină sau o vacanță. Un astfel de studiu, realizat de GfK Purchasing Power
Europe, arată, spre exemplu, că 2022 a fost un an în care nici biletele de avion, nici pachetele
de vacanță nu au avut prea mare căutare, românii, îngrijorați de evoluția
economică viitoare, declarând într-o proporție covârșitoare că intenționează să
economisească sume mai mari (68%) și să investească în educație (22%). Studiul
arată, de asemenea, că puterea medie de cumpărare era cu 51% sub media
europeană, ceea ce plasa România pe locul 31 dintre cele 42 de ţări analizate.

Cele
mai recente date, venite de această dată de la Institutul Național de
Statistică, arată că, deși veniturile totale
medii lunare au fost, în România, anul trecut, de aproape 6.500 lei (circa 1300
de euro) pe gospodărie, în creştere cu aproape 14% faţă de 2021, nivelul de
trai nu este unul mai bun. Aceasta, deoarece inflația și-a spus cuvântul – cheltuielile
au fost mai mari de 85% din banii câştigaţi.
La nivel de oraşe, venitul total lunar a depăşit 7.000 lei (circa 1400 de euro),
adică a fost de 1,3 ori mai mare decât la sate. Principalele cheltuieli au fost
pentru consumul în gospodărie, peste 60%, precum şi pentru plata taxelor şi
impozitelor, în proporţie de 30%. Produsele alimentare au reprezentat o treime
din consumul gospodăriilor, urmate de cele pentru locuinţă şi utilităţi. Pentru
băuturi alcoolice şi tutun românii au cheltuit lunar 265 lei şi doar 17 lei
pentru educaţie. Veniturile insuficiente au consecințe sociale importante -
scot în stradă tot mai multe categorii profesionale.

De aproape trei săptămâni,
greva generală declanșată de profesori ține capul de afiș al jurnalelor
informative, între timp și cadrele sanitare, angajații din penitenciare sau
ceferiștii exprimându-și nemulțumirile salariale prin proteste. Prinși între
solicitările sindicatelor, pe de o parte, și nevoia de a reduce cheltuielile,
pe de altă parte, căci colectările de fonduri la buget nu sunt la nivelul la
care fuseseră estimate, politicienii caută soluții. Soluții cu atât mai
necesare cu cât este anticipată o creștere economică mai mică în acest an, iar
inflația încă se menține la două cifre.