Starea Uniunii 2023
Mesaj încurajator pentru România şi Bulgaria al preşedintei Comisiei Europene.
Roxana Vasile, 14.09.2023, 11:59
Războiul din Ucraina, tensiunile cu Rusia sau criza energetică se numără printre realitățile imediate cuprinse în discursul privind starea Uniunii Europene, din Parlamentul European de la Strasbourg, al preşedintei Comisiei, Ursula von der Leyen – ultimul de acest tip în actualul mandat al Executivului comunitar. De aceea, a fost un moment de reflecţie nu doar asupra anului care a trecut, ci a întregului mandat. Iar mesajul principal ar fi că peste 90% din obiectivele politice pe care actuala Comisie şi le-a trasat la sfârşitul lui 2019 au fost îndeplinite.
Câteva din priorităţile Comisiei pentru final de mandat au fost sintetizate, într-un interviu pentru Radio România Internațional, de şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac:
„Comisia von der Leyen vrea să facă paşi suplimentari în ceea ce priveşte o mai bună susţinere a comunităţii de business. De asemenea, nu neapărat o restanţă, dar un pas suplimentar făcut înspre cetăţenii europeni este o nouă viziune a unui dialog strategic cu privire la politica agricolă europeană. De asemenea, vom continua dialogul pe noua programare bugetară, în care, aşa cum ştiţi, există şi o componentă pentru Ucraina, pentru că sprijinul pentru Ucraina rămâne în continuare, atât timp cât vor avea nevoie de sprijinul nostru.”
În atenția Comisiei este, totodată, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Deşi în discursul său despre starea Uniunii, Ursula von der Leyen a spus clar că cele două merită să fie primite în zona de liberă circulaţie, ea nu a oferit și o soluţie clară pentru depăşirea opoziţiei Austriei, singura încă împotrivă din cele 27 de state membre.
Oricum, de la tribuna Legislativului comunitar, adresându-se tuturor europarlamentarilor din toate țările și din toate grupurile politice reprezentate, dna von der Leyen a avut un mesaj încurajator – aplaudat – pentru politicile de gestionare a migraţiei ale României şi Bulgariei. Eurodeputaţii români, indiferent de culoarea lor politică, consideră că Bucureștiul trebuie să pună presiune pe autorităţile europene pentru a obţine intrarea în Schengen până la sfârşitul anului.
Social-democratul Victor Negrescu: „M-aş fi aşteptat ca preşedinta Comisiei Europene să vină cu o dată certă privind aderarea României la zona de liberă circulaţie sau cu soluţii alternative în cazul unui eventual nou refuz din partea Austriei.” La rândul său, liberalul Siegfried Mureşan a punctat: „Sper ca şi la nivelul Guvernului Austriei atitudinea să fie una raţională, una corectă şi veto-ul nejustificat împotriva României să fie ridicat cât mai curând.”
În fine, Dacian Cioloş, din grupul Renew Europe, fost comisar european, este de părere că România ar trebui să adopte o poziţie radicală: să-şi folosească dreptul de veto pe orice subiect care presupune unanimitate la nivel european, până când liderii europeni rezolvă problema Schengen.
