Controverse România – Austria privind Schengen

Autoritățile de la București anunță că vor da în judecată Austria pentru opoziția sa de a interzice accesul României în spațiul Schengen. Premierul român Marcel Ciolacu susține că România a pierdut două procente din PIB din cauza veto-ului Vienei.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Mihai Pelin, 18.09.2023, 11:44

Admiterea României în spațiul de liberă circulație
continuă să fie o prioritate pe agenda externă a autorităților de
la București. În
prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Ciprului, Irlandei
și României, fac parte din spațiul Schengen, care include și state din afara UE
precum Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. CE spune că
Bulgaria și România sunt pregătite să adere la Schengen, iar Parlamentul
European a sprijinit în mod repetat aderarea acestora. Însă Austria continua să se opună, motivând fluxul de
migranţi în creştere.Opoziţia Vienei
nu este îndreptată împotriva Bucureştiului, ci împotriva acestui sistem de
liberă circulaţie – a declarat recent ministrul austriac al afacerilor
europene, Karoline Edtstadler. Reacţia vine după ce guvernul de la Bucureşti a
avertizat că va da în judecată Austria dacă nu renunţă la veto-ul său în
privinţa aderării României. Ministrul austriac afirmă că înţelege poziţia
autorităţilor române, însă a precizat că nu poate închide ochii la un sistem
defect. Ea a explicat că UE ar trebui să asigure o protecţie a graniţelor
externe care să funcţioneze şi doar în acest fel poate exista viziunea unei
Europe fără frontiere la interior.

Într-un interviu apărut în presa
austriacă, premierul român Marcel Ciolacu a declarat că, în situaţia unei noi
opoziţii, va fi nevoit să atace această decizie la Curtea Europeană pentru a
cere despăgubiri pentru pierderile economice cauzate de neacceptarea în
Spaţiul Schengen. Faptul că România și Bulgaria se află încă în afara
zonei de liberă circulație reprezintă o povară pentru întreprinderile și
populația din cele două țări din punct de vedere social și economic, potrivit
Parlamentului european. În plus, cetățenii români și bulgari sunt discriminați,
deoarece se confruntă cu întârzieri, dificultăți birocratice și costuri
suplimentare atunci când călătoresc, în comparație cu omologii lor din spațiul
Schengen, se arată în rezoluţia
adoptată, cu largă majoritate, în iulie, de către legislativul european.
Aceasta cere Consiliului UE să aprobe aderarea celor două țări la Spaţiul
Schengen.Reamintim că, la sfârșitul anului
trecut,nu a fost adoptată o decizie în unanimitate cu privire la intrarea în
spaţiul Schengen a celor două ţări membre ale UE din 2007, după ce
Austria și Olanda s-au opus. Viena a motivat această poziție invocând
faptul că România ar face parte din ruta balcanică a migraţiei ilegale.
Acuzaţia a fost respinsă însă de administraţia de la Bucureşti şi demontată
oficial de instituţiile europene, între care Agenția Europeană pentru Poliția
de Frontieră și Garda de Coastă. La rândul său, Olanda a spus atunci ca
susține aderarea României, dar nu și a Bulgariei, cele două fiind analizate
într-un dosar comun