Guvernul a adoptat pachetul de măsuri fiscal-bugetare
Guvernul român şi-a asumat răspunderea pentru o lege ce vizează reechilibrarea bugetului.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 26.09.2023, 11:59
Legea pentru care Executivul de la Bucureşti a ales calea asumării răspunderii în Parlament urmăreşte eficientizarea luptei împotriva evaziunii, stoparea risipei bugetare şi echitate fiscală, prin eliminarea excepţiilor şi privilegiilor. Potrivit pachetului legislativ, toţi salariaţii vor plăti asigurările de sănătate, inclusiv cei din construcţii şi agricultură, care erau scutiţi până acum, iar angajaţii din domeniul IT care au salarii mai mari de 10.000 lei vor plăti, de acum înainte, impozit.
Pe de altă parte, bugetarii care au salarii mai mari de 8.000 lei net nu vor mai primi vouchere de vacanţă şi nici indemnizaţie pentru hrană. O taxă specială vor plăti persoanele care deţin case mai scumpe de 500.000 euro, dacă nu au rate la bancă pentru respectiva reşedinţă. Marile companii şi băncile vor plăti o taxă din cifra de afaceri.
În privinţa TVA, legea nu prevede modificări substanţiale. Potrivit premierului Marcel Ciolacu, sunt menţinute cele 9 procente pentru TVA la alimente şi medicamente şi cele 5 procente ale taxei la lemne de foc, energie, gaze şi cărţi. Prim-ministrul a respins declaraţiile potrivit cărora măsurile asumate sunt unele de austeritate. Dar, a subliniat Marcel Ciolacu, România nu îşi mai permite facilităţi şi privilegii de 75 de miliarde de lei şi o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei anual, care reprezintă 15% din PIB.
Şeful Guvernului a reamintit că salariul minim pe economie va creşte cu 10 procente, de la 3.000 la 3.300 lei, iar în construcţii – salariul minim va fi mărit cu 12,5%, de la 4.000 la 4.500 lei. Marcel Ciolacu a mai spus că prin proiectul de reformă fiscal-bugetară va fi pusă în practică cea mai ambiţioasă reformă a aparatului bugetar de după Revoluţie.
Partidele din Opoziţie, indiferent de culoarea politică, au criticat măsurile fiscal-bugetare şi spun că ele trebuie stopate prin orice mijloace constituţionale. Procedural, ele au la dispoziţie instrumentul moţiunii de cenzură care, adoptată, ar atrage şi căderea Executivului. Este, însă, doar o variantă teoretică, pe care actuala aritmetică parlamentară, favorabilă formaţiunilor din coaliţia de guvernământ, PSD şi PNL, o face improbabilă, dacă nu imposibilă.
O altă cale este contestarea legii la Curtea Constituţională. Cel mai periculos scenariu ar fi acela în care invalidarea noilor măsuri ar veni de la realitatea economică. Deja, Consiliul Economic şi Social, organism independent, a avizat nefavorabil proiectul de Lege, arătând că măsurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingătoare şi vor avea efecte negative asupra economiei. Acoperirea deficitului bugetar prin creşterea poverii fiscale pentru mediul economic privat s-a dovedit, în trecut, că a avut un efect contrar şi e foarte probabil ca, în urma acestor măsuri, veniturile la buget să scadă, în loc să crească, a avertizat Consiliul Economic şi Social.
