Inflaţie în scădere, în România

În România, rata anuală a inflaţiei a scăzut în octombrie la 8,1%, de la 8,8 procente în septembrie, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate luni.

Corina Cristea, 14.11.2023, 12:30

După ce, pentru prima dată
în aproape 20 de ani, în aprilie 2022 rata anuală a inflației depășea pragul de
10% în România, finalul anului trecut găsea acest principal indicator pentru
creșterea prețurilor la un maxim de 16,32%.

Rata anuală a inflației a început apoi
să scadă de la o lună la alta, a revenit sub zece procente în iulie anul
acesta, iar acum Institutul Național de Statistică anunță că a ajuns în luna octombrie la 8,1%, adică la
jumătate față de decembrie 2022. Creșterile de preț înregistrate sunt
însă consistente față de acum un an, pe categorii de produse cele mai mari fiind
la servicii, care s-au scumpit cu peste 12%, urmate de mărfurile alimentare,
care au crescut cu 8,8% și de cele nealimentare, cu o majorare de sub 7
procente. Cea mai mare creștere de preț au avut-o serviciile aeriene, mai
scumpe cu peste 25% față de octombrie 2022, în timp ce prețurile serviciilor
medicale și ale cazărilor au crescut și ele cu peste 16%.

La categoria
alimente, cele mai mari creșteri de preț au fost la bere, peste 17%, pește
proaspăt și conservele de pește, cu circa 16%. Carnea de porc și de vită,
conservele de carne sau de fructe, margarina și cartofii au avut și ele
creșteri de peste 10 procente.

Dintre mărfurile nealimentare, cel mai tare s-au
scumpit detergenții, cu aproape 24%, urmați de energia termică, peste 22% și de
articolele de igienă, cosmetice, articole medicale și medicamente – toate cu
majorări de peste 15%. În schimb, prețul energiei electrice a scăzut cu 15%,
iar cel al gazelor s-a menținut la același nivel.

Tendința descrescătoare a
ratei anuale a inflației se va menține și în următoarele luni, a transmis săptămâna trecută Banca Națională a României, însă
ar urma să crească din nou la începutul anului viitor. Potrivit BNR, există incertitudini
și riscuri însemnate la adresa perspectivei inflației, cauzate de creșterile de
taxe și impozite destinate accelerării consolidării bugetare, dar și din
evoluția cotației petrolului, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

În
plus, anul 2024 va fi și an electoral, cu patru rânduri de alegeri. Prognoza
de inflaţie a BNR pentru sfârşitul acestui an rămâne la nivelul de 7,5%, dar banca
centrală o revizuieşte în urcare pe cea din 2024, la 4,8%. Conform noii
prognoze, inflaţia ar urma să reintre în intervalul ţintit de BNR, adică între
1,5 şi 3,5%, abia în trimestrul al treilea din 2025. România are
în prezent a doua cea mai mare inflație din UE, dublă față de cea din țările
occidentale, iar analiștii economici spun că acest lucru se întâmplă din cauza
costurilor foarte mari de producție – de la energie, la gaze, la tot ce
înseamnă transport, tot ce înseamnă activitate logistică costă mai mult decât
în țările din regiune. Iar acest lucru se reflectă inclusiv în prețurile
produselor alimentare, în prețurile serviciilor, în ceea ce se consumă în economie.