Deputaţii adoptă măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale
România încearcă să-şi înăsprească legislaţia anti-evaziune.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 20.12.2023, 11:44
Jurnaliştii români scriu de ani buni că, în sectorul privat, evaziunea fiscală e cvasigeneralizată. Potrivit experţilor, amploarea acesteia e greu de cuantificat, dar România e printre primele din Europa. Mecanici auto sau instalatori care lucrează la negru. Şoferi de microbuz care încasează banii de la călători, dar nu eliberează bilete. IT-işti plătiţi cu mii de euro pe lună, dar cu contract de muncă pe salariul minim pe economie. Firme de construcţii care încaseză de la beneficiari sume triple faţă cele din acte. Tot de ani buni, la şefia Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) apar tot felul de personaje noi, care promit, fără excepţie, încasări mai mari la bugetul de stat, nu reuşesc să-şi atingă ţintele asumate şi sunt înlocuite cu altele, care continuă spirala promisiunilor neonorate. Or, tocmai încasările insuficiente la buget sunt scuza favorită a tuturor guvernelor, de dreapta sau de stânga, monocolore sau de coaliţie, pentru a nu face investiţii mai mari în infrastructură, pentru a nu majora pensii sau salarii.
Marţi, Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat un set de măsuri suplimentare pentru combaterea evaziunii fiscale. S-au înregistrat 182 de voturi pentru, 80 împotrivă şi două abţineri pentru acest proiect de lege, iniţiat de liderii coaliţiei guvernamentale, social-democratul Marcel Ciolacu şi liberalul Nicolae Ciucă, adică actualul premier şi predecesorul acestuia. Între altele, vor fi considerate infracţiuni nereţinerea impozitelor şi a contribuţiilor, actele contabile pentru cheltuieli fictive, executarea de evidenţe contabile duble sau utilizarea de aparate de marcat care nu sunt conectate la Sistemul informatic naţional de control. În funcţie de gravitatea faptei, pedepsele prevăzute de noul act normativ oscilează între unu şi zece ani de închisoare şi sunt mai dure pentru evazioniştii recidivişti. Există, însă, şi posibilitatea ca fapta să nu fie pedepsită, de exemplu, în cazul în care prejudiciul nu depăşeşte un milion de euro şi este plătită efectiv şi integral valoarea lui majorată cu 15%, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi. În această situaţie, organele competente nu vor sesiza organele de urmărire penală.
Din opoziţie, deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiţiei, susţine că, prin astfel de prevederi, Guvernul de coaliţie PSD-PNL nu face decât să dezincrimineze evaziunea fiscală. Acuzaţiile au fost respinse de viceliderul grupului PNL din Cameră, Florin Roman, care acuză foarte multă nervozitate la colegii din USR, că începe lupta împotriva evaziunii fiscale. Dacă nu va fi atacat la Curtea Constituţională, actul normativ adoptat de Camera Deputaţilor, ca for decizional, va merge la preşedintele Klaus Iohannis, pentru promulgare
