O bijuterie de automobil

O caroserie neacoperită, din lemn de frasin. Roţi cu butuc, janta şi spiţele echipate cu pneuri de 20 de ţoli şi protejate de aripi arcuite, realizate din lemn de frasin modelat prin fierbere şi presare.

Ana-Maria Cononovici, 01.03.2015, 09:51

O caroserie neacoperită, din lemn de frasin. Roţi
cu butuc, janta şi spiţele echipate cu pneuri de 20 de ţoli şi protejate de
aripi arcuite, realizate din lemn de frasin modelat prin fierbere şi presare.
Iar şasiul este din ţeavă de oţel. Automobilul de care vorbim este piesă de
muzeu, un Dion Bouton din 1898, care de mai bine de jumătate de secol poate fi
văzut la Muzeul de istorie de la Galaţi, expus la Casa Cuza. Automobilul are
trei viteze pentru mersul înainte şi una pentru mersul înapoi. Pornirea maşinii
se face cu ajutorul unei manivele, iar sistemul de lumini e compus din două
faruri cu flacără, alimentate cu acetilena de la un generator. Exponatul este în
perfectă stare de funcţionare.

Directorul Muzeului de Istorie Galaţi, prof.
Cristian Căldăraru, ne-a povestit cum a ajuns acest automobil în colecţia
muzeului: Suntem fericiţii posesori, din România, care deţin
un străbunic al automobilului. Este vorba de automobilul De Dion Bouton, care a
fost achiziţionat în 1956, de muzeul de istorie. A avut o poveste foarte
interesantă: a aparţinut lui Nicu Cincu, care în perioada interbelică a fost şi
vice-presedinte al Consiliului judeţului Covârliug. Nicu Cincu care în 1899
cumpără acest automobil şi-l foloseşte până în 1927. În 1927 îl vinde unui
meşter care lucra la şantierul naval din Galaţi, şi acesta îl păstrează până în
1956, când probabil avea nevoie de bani şi a luat legătura cu directorul de
atunci al muzeului, prof. Grigoriu, acesta a acceptat, nu se putea refuza o
astfel de ofertă, şi a cumpărat automobilul în mai 1956. Muzeul a plătit la
vremea respectivă suma apreciabilă pentru acea perioadă de 2000 de lei.

L-am invitat pe Cristian Căldăraru să ne spună
povestea autovehicolului Dion Bouton: În 1883, când
automobilul era în perioada de început, marchizul Albert De Dion a construit în
colaborare cu doi mecanici din Paris, Georges Bouton şi Trepardoux, un
automobil cu abur pe patru roţi. Aşa a început povestea automobilului De Dion
Bouton. În 1885 se naşte alt automobil, cu o caroserie tip faitton, cu patru
locuri. Era dotat automobilul cu un motor cu abur de cinci cai putere şi pentru
perioada aceea avea o viteză de deplasare destul de mare, 30 km pe oră. Câţiva
ani mai târziu, în 1893, apar motoarele cu ardere internă şi aprindere prin
scânteie. Şi iată că Albert De Dion şi Georges Bouton îmbrăţişează progresul
acesta tehnic, dedicându-se construcţiei unui automobil, echipat cu un motor cu
ardere internă. Muzeul de istorie a intrat în posesia acestui automobil
construit în 1898, este un derivat din triciclul apărut în 1895 şi
care a cunoscut un mare succes comercial, fiind produs în aproape 22.000 de
exemplare. Mai sunt încă trei astfel de
exemplare în lume, un exemplar în Anglia şi unul în Canada.

Automobilele Dion Bouton anticipează
autovehiculele cu tracţiune integrală din zilele noastre, roţile din spate
fiind acţionate de motorul cu aburi şi transmiţând mişcarea, printr-o curea,
roţilor din faţă. Modelul construit în 1884 atingea o viteză de 30 km/h, iar,
în 1887, mecanicul Georges Bouton a câştigat cu un astfel de autoturism primul
raliu auto organizat oficial în Franţa de revista Velocipede, viteza cu care
a reuşit această performanţă fiind de 60 km/oră.

Automobilul Dion Bouton de la Galaţi a fost
restaurat în anii ’80 la combinatul siderurgic. Valoarea sa e apreciată la
peste 800.000 de euro, dar japonezii de la Toyota au oferit aproape dublu
pentru a o achiziţiona, intenţionând să o expună sub un clopot de sticlă în
faţa sediului companiei.

Şi cum automobilul expus la Casa Cuza este
unicat în această parte a lumii, el a fost obiectul unei expoziţii realizate de
Muzeul naţional de istorie din Bucureşti, cu 2 ani în urmă, alături de alte
câteva maşini de epocă.

În prezent, în România există trei maşini de epocă
în stare de funcţionare: automobilul Dion Bouton, un Ford T, din 1914 şi un
automobil marca Ego, din 1924, aflate în muzee sau colecţii, în Galaţi şi
Tecuci. Fordul T aparţine unui colecţionar din Galaţi; este o maşină construită
în 1914, în perfectă stare de funcţionare, piesele originale fiind procurate
din Statele Unite. În colecţia Muzeului Gh. Petraşcu din Tecuci se află un
automobil marca Ego, fabricat în Germania în 1924. Acesta are 14 cai putere, 4
locuri, e decapotabil şi are motorul în 4 cilindri, în linie. Automobilul din
Tecuci a fost folosit la realizarea filmului Restul e tăcere a lui Nae
Caranfil.

L-am întrebat pe Cristian Căldăraru dacă nu urmează
să vedem aceste maşini de epocă într-un circuit prin ţară: Este
un proiect pe care dorim să-l realizăm anul acesta, împreună cu muzeul de
istorie din Tecuci, pentru că şi ei au o maşină de epocă, un Ford din anii
1925. Pentru exponatul nostru trebuie făcută din nou o revizie, la motor şi mai
apoi să circule pe un traseu dinainte stabilit, noi ne-am gândit la câteva
oraşe importante, evident că nu va circula decât în interiorul oraşelor mari,
nu şi pe şosele. 25 km pe oră este viteza maximă cu care poate circula un
astfel de vehicul. Trebuie amintit că la acea vreme se întâlneau trăsuri, cu
astfel de automobile, iar o trăsură cu patru sau şase cai putea depăşi viteza
automobilului acestuia.

Până la punerea în practică a acestui proiect însă,
doar Fordul T poate fi văzut uneori pe străzile Galaţiului, proprietarul său
evitând să circule în timpul zilei, când traficul este aglomerat, de teamă că
automobilul său ar distrage atenţia şoferilor aflaţi în trafic.