PopUp Răspiua

În această toamnă, suntem invitaţi să descoperim un spaţiu de joacă polisenzorial, mobil, constând într-o serie de echipamente de joacă unice, creative şi incluzive, amenajate ca spaţii de joacă pop-up în diverse locuri, pentru început, din Bucureşti.

Ana-Maria Cononovici, 15.10.2017, 16:08

În această
toamnă, suntem invitaţi să descoperim un spaţiu de joacă polisenzorial, mobil,
constând într-o serie de echipamente de joacă unice, creative şi incluzive,
amenajate ca spaţii de joacă pop-up în diverse locuri, pentru început, din
Bucureşti. Jucăriile Pop Up sunt gândite astfel încât să fie distractive pentru
toţi copiii, fie tipici, fie cu deficienţe senzoriale, motorii sau cu afecţiuni
din spectrul autist.

Iris Popescu
este cofondator al Asociaţiei Metodelor Alternative de Integrare Socială şi
ne-a spus de unde a venit ideea acestui proiect: Pop Up răspiua a pornit în primul rând din iniţiativa Răspiua pe care
noi am început-o vara trecută, în 2016, când am aplicat la programul Mobilizăm
excelenţa. Am ajuns să avem această iniţiativă în urma proiectelor pe care
le-am realizat în cadrul asociaţiei, proiectele Sensibility, în care am
lucrat foarte mult cu persoane cu dizabilităţi adulte. Şi ne-am dat seama că
după o anumită vârstă apar anumite frustrări peste care este foarte greu să mai
treci. Şi ne-am gândit că ar fi bine să începem proiectele de la o vârstă cât
mai fragedă. Şi aşa am ajuns la locurile de joacă.

Hai cu mic, cu
mare să vedeţi ce frumoasă e joaca atunci când se dublează ca un exerciţiu de
incluziune şi empatie pentru cei mici, este invitaţia lansată pe site-ul
proiectului, pentru că intenţia PopUP Răspiua este să lucreze pentru uşurarea
vieţii persoanelor cu dizabilităţi, analizând dificultăţile din ţara noastră, a
explicat Iris Popescu: Noi
încercăm să lucrăm cât mai devreme, cu copii de la doi ani şi jumătate, trei
ani. Aşa proiectăm noi jucăriile. Sunt de fapt două cauze care ne-au adus pe
noi în România la această situaţie în care persoanele cu dizabilităţi sunt
practic izolate. Sunt două lumi complet diferite: cea a persoanelor cu
dizabilităţi şi cea a persoanelor tipice. Şi avem o dată cauza obiectivă, care
este legată strict de mediul construit care este foarte neprietenos, iar
cealaltă este cea subiectivă, atitudinea oamenilor.

Şi pentru a
rupe acest cerc vicios, cum l-a numit interlocutoarea noastră, Pop Up Răspiua
vine cu idei: Şi atunci noi încercăm să
lucrăm în paralel la două aspecte: al socializării, adică să existe socializare
între persoanele tipice şi cele cu dizabilităţi, pentru a promova cât mai mult
explorarea mediului urban de către persoanele cu dizabilităţi şi în acelaşi
timp şi pe partea de empatie din partea persoanelor, să înţeleagă cât de
important e ca mediul construit să fie cât mai inclusiv şi să fie gândit de la
început pentru orice fel de abilitate.

Cum ne propun
cei de la Pop Up Răspiua să ne jucăm? Proiectul
Pop Up Răspiua este un spaţiu de joacă mobil. Noi am achiziţionat o dubă, pe
care am colantat-o cu brandul Răspiua, cu care ne vom plimba prin oraş, prin
Bucureşti anul acesta, în diverse zone care ar avea nevoie de revitalizare şi
în zone cu vizibilitate şi accesibilitate foarte bune, în care vom ampalsa un
labirint senzorial. Am făcut un modul, multiplicat de nouă ori, din care se fac
practic pereţii acestui labirint, pe care sunt stabilizate în răşină diverse
texturi naturale. Pentru că este foarte important ca echipamentele pe care le
facem noi să transmită informaţiile prin cel puţin două simţuri. Asta este
regula numărul unu pe care ne bazăm când proiectăm aceste echipamente, tocmai
pentru a ajunge la cât mai mulţi copii. Explorând acest labirint vor exista şi
o serie de armuri. Aşa le-am numit noi, pentru că pot fi purtate de copii, sunt
nişte elemente geometrice din burete, îmbrăcate în diferite texturi, mergând pe
partea tactilă, dar şi pe vizual, vor fi şi nişte paiete foarte interesante,
spre exemplu, care sigur vor fi atracţia oricărui copil. Şi în acelaşi timp şi
pe partea olfactivă pentru că fiecare armură va avea şi o esenţă diferită. Le
poţi conecta între ele şi chiar aplica pe pereţii labirintului.

Şi dacă vă
întrebaţi de ce s-a ales tocmai un labirint modular ca loc de joacă, Iris
Popescu ne-a explicat: Pentru că oferă o
felxibilitate foarte mare şi o adaptabilitate foarte mare. Ne putem adapta la
orice context şi la orice suprafaţă. Suprafaţa ideală este de 100 de metri
pătraţi, dar ne putem adapta să folosim şi doar un singur modul şi tot ar fi
distractiv pentru copii. Iar labirint, pentru că este foarte divers, aşa că de
fiecare dată când vom construi Pop Up Răspiua vom amplasa diferit pereţii
acestui labirint.

Şi asociaţia
are şi alte proiecte de acest gen, ne-a mai spus Iris Popescu: Noi încercăm în momentul de faţă să
multiplicăm spaţiul de joacă pe care noi l-am proiectat în cadrul proiectului
Mobilizăm excelenţa. Mai avem şi un proiect mult mai complex, dar care ar
necesita un buget mai substanţial, şi anume să încercăm sa aducem câte un
element din acesta polisenzorial poate şi în spaţiile de joacă publice
existente. Şi cel mai important ar fi să ne asculte autorităţile cumva
sfatul pentru a regândi spaţiile de
joacă. Pentru că nu este de ajuns să afişezi pictograma că ai pus un leagăn sau
pentru o anumită vârstă. E nevoie ca spaţiul de joacă să fie gândit de la bun
început cu o compoziţie care să fie uşor de înţeles pentru un copil, de exemplu
cu deficienţe de vedere. E foarte dificil în momentul de faţă în locurile de
joacă să identifice elementele, tocmai pentru că sunt separate şi pentru că nu
există o hartă tactilă. Şi sunt foarte multe aspecte din acestea de care ar
trebui ţinut cont.

Asistăm la lansarea unui nou exemplu de bună
practică în accesibilizarea locurilor de joacă din oraş şi abia aşteptăm să-i
vedem pe copii bucurându-se să îmbrace recuzita Răspiua.