Adoptă un tei!

Teii din Iași sunt un reper istoric al oraşului.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ana-Maria Cononovici, 19.11.2019, 14:05

Teii din Iași sunt un reper istoric al oraşului. În Parcul Copou, cel mai vechi parc din Iași, situat pe dealul Copoului, cel mai mare parc urban din zona centrală și de nord a orașului, pe lângă cel mai vechi monument din România, respectiv, Obeliscul cu lei, există un arbore–monument. Este vorba despre Teiul lui Eminescu”, de aproximativ 540 de ani. Arborele, asociat istoric cu poetul Mihai Eminescu, reprezintă unul dintre cei mai importanți arbori monument din România și constituie un simbol pentru oraș. Chiar dacă, în timp, teiul a suferit tratamente majore, el a reușit să supraviețuiască datorită unui fenomen biologic rar, care a permis unor rădăcini suplimentare (adventive, rădăcină ce creşte pe altă parte a unei plante) să crească prin interiorul trunchiului putrezit, pătrunzând în pământ. În afara Teiului lui Eminescu, sute de tei se găsesc în parcul Copou și pe artera principală care traversează orașul, încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, acest tip de arbore devenind un adevărat simbol al Iașului.

Aşa că nu este de mirare că în oraş au apărut mai multe iniţiative civice de plantare a mai mutor copaci, într-un demers de redare a oraşului oamenilor locului.

O astfel de iniţiativă aparţine Ateneului din Iaşi, care împreună cu Asociaţia Mihai Eminescu din Viena, a lansat campania “Adoptă un tei!”

Ne-a vorbit despre cum a venit ideea acestei campanii şi despre cum vor fi plantaţi teii, Andrei Apreotesei, managerul Ateneului Naţional din Iaşi: “E un cumul de idei, fiindcă într-un oraş în plină dezvoltare o consecinţă firească este să existe şi poluare. La fel de firească trebuie să fie şi combaterea ei. De aceea una dintre măsurile prin care Ateneul s-a gândit să facă acest lucru este acestă plantare de 100 de tei. De ce tei? Nu poţi vorbi de Iaşi fără să vorbeşti de tei, acesta este unul dintre simbolurile cele mai importante ale Iaşiului. De ce 100? Fiindcă anul acesta, Ateneul naţional din Iaşi aniversează 100 de ani de la înfiinţare, aşadar ne-am gândit să sărbătorim şi prin această campanie ziua noastră. După turneul naţional “Unire prin cultură”, unde am fost pe scenă în mai bine de 100 de localităţi şi în toate judeţele ţării, anul acesta, iată că acum, alături de Asociaţia Mihai Eminescu din Viena, facem acest proiect minunat pentru Iaşi.”

Laura Hant, preşedinta asociaţiei Mihai Eminescu, din Viena, a adăugat: “Ne-am gândit că împreună putem să venim în ajutorul oraşului Iaşi şi am pornit cu ideea de a sădi 100 de tei. Nu întâmplător sunt 100 de tei, pentru că Iaşiul este oraşul teilor şi pentru că în acest an se împlinesc 100 de ani de la înfiinţarea Ateneului Naţional din Iaşi. După care am zis că vrem să implicăm comunitatea şi pasul următor a fost să lansăm o campanie de strângere de fonduri, pe care asociaţia Mihai Eminescu şi-a asumat-o şi a iniţiat-o. Am avut marea surprindere să vedem cum comunitatea s-a implicat foarte mult, s-a strâns o sumă frumuşică, pentru o parte din teii care vor fi sădiţi, urmând ca ceilalţi tei, până la 100 să fie cumpăraţi de primăria municipiului Iaşi.”

Într-adevăr, Iaşul este unul dintre cele mai poluate din țară. Centrul orașului este aglomerat și zilnic aerul este încărcat de noxe şi praf. Iar un tei adult poate absorbi, într-un an, între 28-67 kg de dioxid de carbon și poate produce 20-50 kg de oxigen. În plus, poate reține cantități importante de praf care, spălat apoi de ploi, ajunge în sol. În plus, teii emit şi fitoncide, adică niște substanțe organice complexe care distrug bacilul tuberculozei, agentul dizenteriei și al unor afecțiuni pulmonare.

Andrei Apreotesei, managerul Ateneului Naţional din Iaşi, ne-a povestit cu entuziasm cu câteva zile înaintea operaţiunii de plantare propriu-zise, că este vorba despre un proiect mai complex: “Adoptă un tei nu se referă numai la a planta, ci şi la a avea grijă de aceşti minunaţi copaci, până în momentul în care vor creşte mari şi vor avea ei grijă de noi. De aceea am lansat foarte multe îndemnuri către populaţie, către societatea civilă, să vină cu propuneri de spaţii, în diferite locuri ale oraşului, noi am mers la primărie şi am luat aprobările necesare şi ne vedem pe axa culturală Tătăraşi, cartierul Tătăraşi unde este amplasată clădirea Ateneului naţional din Iaşi şi până la liceul pedagogic, până în Copou, axa culturală Tătăraşi-Copou, alături de instituţii ce ne-au oferit spijinul pentru a înfrumuseţa oraşul.”

Pentru că Iaşiul îşi doreşte să fie un oraș al oamenilor, nu al clădirilor.

Laura Hant, preşedinta asociaţiei Mihai Eminescu, din Viena, a lansat un apel pentru noi toţi: “Noi, comunitatea, indiferent de unde suntem, de peste hotare sau din ţară, să iubim România în fiecare zi şi să ne implicăm activ, pentru că şi de la noi poate pleca schimbarea!”

Iar teii plantaţi urmează să crească valoarea clădirilor istorice din zonă, dar şi să dea un exemplu de bune practici ce se doreşte să fie extins şi la nivelul ţării.