Stele Michelin pentru etnografia şi arta românească

Michelin România a făcut posibilă publicarea Ghidului Verde dedicat ţării noastre. Ghidul aniversar Michelin România 500 peisaje, destinații și experiențe este o publicație de excepție, care reunește și scoate în evidență frumusețile României

Ana-Maria Cononovici, 16.11.2021, 16:16

Michelin România a făcut posibilă
publicarea Ghidului Verde dedicat ţării noastre. Ghidul aniversar Michelin
România 500 peisaje, destinații și experiențe este o publicație de excepție,
care reunește și scoate în evidență frumusețile României în materie de
arhitectură, cultură, etnografie, gastronomie. Această ediţie aniversară, la 20
de ani de prezenţă a Grupului Michelin în România a adus în atenţia noastră mai
multe instituţii culturale din ţară. Spre exemplu, Muzeul ASTRA din Sibiu este
prezent din anul 2019 aici, fiind notat pentru a doua oară consecutiv cu trei
stele Michelin. Tot aici vedem că doar două muzee românești au obținut
punctajul maxim în această ediție a Ghidului Michelin, respectiv Muzeul
Național de Artă al României și Muzeul Țăranului Român.

Alte două destinaţii, din Cluj,
respectiv Muzeul Etnografic al Transilvaniei
și Muzeul de Artă beneficiau de câţiva
ani deja de recunoaştere în Ghidul Michelin, dar au primit şi în ediţia
aniversară, de anul acesta, câte două stele.

Tudor Sălăgean, manager Muzeul Etnografic
al Transilvaniei, din Cluj-Napoca, ne-a explicat: Ne onorează această
recunoaştere, iar cele, de fapt, trei stele, pe care le are muzeul nostru sunt
deosebit de onorante. Spun trei stele, pentru că este vorba despre două stele
pe care le are expoziţia permanentă Muzeul din centrul oraşului, iar încă o
stea pe care a primit-o secţia în aer liber a muzeului nostru, care este Parcul
Etnografic Naţional Romulus Vuia. Ne bucurăm cu atât mai mult cu cât noi, în
ultimii ani şi chiar în perioada foarte recentă, am avut în derulare mai multe
investiţii, care înte timp s-au finalizat sau se apropie de finalizare. A avut
loc un proiect de renovare a anvelopei Palatului Reduta, care găzduieşte sediul
central al muzeului şi există şi un proiect mare pentru extinderea Parcului
Etnografic. Din acest motiv, noi avem speranţa că la următoarele ediţii ale
ghidului să obţinem o clasificare şi mai bună, iar cele trei stele distribuite
între cele două secţii ale muzeului nostru să devină cel puţin trei stele
adevărate pentru unul dintre sediile noastre, aşa cum au câteva dintre cele mai
frumoase muzee din România.

Iar Tudor Sălăgean, manager Muzeul
Etnografic al Transilvaniei, a detaliat: Cred că atracţia principală este
reprezentată în primul rând de colecţiile noastre, de expoziţia permanentă,
care este structurată potivit principiilor clasice ale etnografiei, pe care noi
nu le-am abandonat niciodată în 99 de ani de existenţă a acestui muzeu. Astfel,
expoziţia noastră permanentă nu a cedat total terenul în faţa tentaţiei
artistice şi şi-a păstrat o structură care poate contribui la educarea
vizitatorului şi, desigur, în acelaşi timp, şi la bucurarea privirilor publicului.
Dintre colecţiile noastre, probabil, una dintre cele mai impresionante este cea
de costume populare tradiţionale. Există o sală de costume, care e foarte bine
apreciată de vizitatorii noştri.

Dar, de asemenea, există în patrimoniul
muzeului foarte multe bunuri culturale, care sunt prezentate publicului pe
rând, prin intermediul expoziţiilor temporare. Pe lângă acestea, avem programul
nostru de manifestări culturale. Şi, de asemenea, aş dori să menţionez faptul
că Muzeul Etnografic din Cluj este primul din România, care are o expoziţie
tactilă permanentă, o expoziţie destinată în principal persoanelor cu
deficienţe de vedere, dar nu numai acestora. Noi credem că această expoziţie a
avut o contribuţie pozitivă pentru clasificarea pe care am primit-o în acest
ghid, dar şi în alte clasificări. Nu aş uita să menţionez Parcul Etnografic
Naţional Romulus Vuia, acolo unde se află peste 50 de monumente de arhitectură
tradiţională, unele dintre ele extrem de valoroase, cum ar fi de exemplu
Biserica construită de Horea, iniţial amplasată în localitatea Ciser, din
judeţul Sălaj, iar din 1968, aflată în muzeul nostru.

Lucian Nastasă-Kovacs, istoric în cadrul
Academiei Române, directorul Muzeului de artă din Cluj, ne-a vorbit cu mândrie
despre această reconfirmare: În primul rând trebuie săprecizez cănoi figurăm în ghidul Michelin de acum peste trei ani. El se
upgradează periodic, sunt incluse alte instituţii. Este greu de obţinut acest
statut, dar este şi extrtem de uşor să îl şi pierzi. De aceea orice reconfirmare
a menţinerii în cadrul ghidului Mchelin este un lucru deosebit. Pe de altă
parte, întreaga activitate din ultimii şase- şapte, chiar opt ani concură la
acest prestigios clasament în cadrul ghidului Mchelin. Sunt o mulţime de
criterii care intră în calcul, de la edificiul în care funcţionezi, şi ştiţi că
Palatul Banffy este o clădire de stil baroc pur pentru Europa centrală, este un palat care vorbeşte de la sine, are o
istorie îndelungată. Pe de altă parte Muzeul de artă din Cluj nu-i foarte bătrân,
vă spun ca istoric, are 70 de ani de existenţă, dar în acealaşi timp trebuie să
vă gândiţi că are un patrimoniu excepţional, recunoscut de mai toată lumea.

Cu un patrimoniu de peste 15 mii de piese,
mare parte clasificate tezaur, Muzeul de artă din Cluj este şi un exemplu de
dinamism. Lucian Nastasă-Kovacs: Avem evenimente ca şi până
acum. De ceea ce suferim în vremuri de pandemie este urrmătorul aspect: muzeul
este un organism viu, avem foarte multe expoziţii temporare, avem tot felul de
evenimente, de la lansări de carte, la conferinţe, mini-concerte. La Cluj unde
poţi să susţii un concert de muzică clasică sau în stil baroc, dacă nu într-un
palat de genul acesta. Are o acustică deosebită, şi este o mândrie să cânţi în
acelaşi spaţiu unde a cântat Liszt de câteva ori, unde a venit Flipman Bach. Sunt o mulţime de
tentaţii care ne-au fost diminuate, dar sper ca de la anul nimic să nu ne
împiedice să le punem pe roate.

Primim cu bucurie aceste recunoaşteri şi
privim cu optimism către viitor, atunci când ne vom putea bucura iar de viaţa
culturală adevărată din ţara noastră.