Urşii cameramani

La finalul lunii noiembrie WWF România a lansat campania online Urșii devin cameramani.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ana-Maria Cononovici, 21.12.2021, 16:19

La finalul
lunii noiembrie WWF România a lansat campania online Urșii devin cameramani. Campania
a făcut parte dintr-un demers de monitorizare a speciilor de carnivore mari din
România, derulat de WWF și partenerii săi în cadrul proiectului LIFE# EuroLargeCarnivores. Pasionații de
natură pot urmări pe social media primele imagini video surprinse cu ajutorul
unor colare video montate anul acesta, în perioada august-octombrie, pe urşi, o
activitate pilot, o premieră pe ursul
brun.

Gavril Marius
Berchi, Manager Proiect la WWF-România, ne-a povestit:

Ideea a venit din
faptul că se cunosc foarte puţine aspecte despre organizarea socială a urşilor,
datorită dificultăţilor pe care le implică cercetarea îndelungată a
comportamentului. Printr-un proiect european, EuroLarge Carnivores, am dorit să
aflăm mai multe despre aceste aspecte. Am reuşit să instalăm trei colare dotate
cu camere video, pe trei exemplare de urşi bruni. Unul, un mascul de
aproximativ 4 ani, care intra destul de des în extravilanul oraşului Târgu
Mureş, a trebuit să fie relocat. Acest lucru s-a întâmplat, a fost relocat în
munţii Călimani. Iar ceilalţi doi sunt doi ursuleţi, un mascul şi o femelă care
au în jur de un an şi jumătate, şi provin de la orfelinatul Bear Again, din
judeţul Harghita.

Ce s-a constatat la recuperarea zgărzilor şi
analizarea materialului înregistrat ne-a spus Gavril Marius Berchi, Manager
Proiect la WWF-România:

Am observat că ursuleţii se descurcă
singuri, practic ei sunt urşi orfani, rămaşi singuri din diverse motive. Ei se
descurcă singuri, socializează, ei trăiesc împreună. După eliberarea lor ei vor
mai trăi o vreme împreună, după care se vor separa şi vor deveni solitari. În
ceea ce priveşte celălalt urs, cel adult, un lucru foarte important pe care
l-am observat e că nu s-a întors în locul de unde a fost relocat, a parcurs o
distanţă foarte mare, aproape 500 de kilometri doar în România.

Pentru managementul carnivorelor mari e important
de ştiut faptul că odată relocate nu se întorc în locul de unde au plecat şi că
pot călători distanţe foarte mari în timp foarte scurt, ceea ce face dificilă
numărarea lor, ne-a mai spus Gavril Marius Berchi şi a adăugat:

Din
datele pe care le avem, ursul distrusese câteva stupine. Ursul a parcurs peste
500 de kilometri în România, după care a trecut graniţa cu Ucraina, iar acest
lucru s-a întâmplat într-o lună şi jumătate. A petrecut încă o lună şi jumătate
în Ucraina, după care am pierdut conexiunea cu acesta. Singurele pagube
provocate au fost la câţiva stupi din România şi acest lucru s-a întâmplat şi
în Ucraina.

Fie că emițătorul ursului adult s-a defectat, fie pentru
că ursul a fost braconat, nu s-au obţinut toate informaţiile care erau
aşteptate. Gavril Marius Berchi a explicat:

Pe lângă
informaţiile ce ţin de organizarea socială şi de comportamentul ursului, am dorit să obţinem şi informaţii cu privire
la utilizarea diverselor habitate de către urşi, teritoriul tranzitat,
eventuale rute de deplasare, cu bariere şi confirmarea funcţionalităţii unor
coridoare ecologice, pentru că avem proiecte care vizează sau au vizat
identificarea posibilelor coridoare ecologice la nivel de Carpaţi şi ne
interesează care dintre coridoarele identificate se pot dovedi a fi
funcţionale. De asemenea, foarte importante ar fi fost interacţiunile cu alte
specii şi inclusiv cu aşezările umane. Aceste informaţii ar fi trebuit să fie
furnizate de ursul care s-a pierdut în Ucraina. Practic, am fi dorit să vedem
dacă şi cum interacţionează cu aşezările umane.

Fiind omnivori, urșii bruni sunt atrași de zonele
cu acces facil la surse de hrană din zonele populate de oameni, în special
acolo unde există un management defectuos al deșeurilor sau unde animalele
rămân fără hrană din cauza exploatării intensive a resurselor naturale (de
exemplu ciuperci sau fructe de pădure). În consecință, urșii sunt percepuți ca
o amenințare.

Şi pentru că se apropie sărbătorile de iarnă,
putem simţi spiritul Crăciunului, dincolo de ornamentele cu care decorăm casa,
prin cumpărarea unui cadou altfel: există
plușuri WWF, pe care dacă le cumpăraţi, donaţi pentru protejarea animalelor
sălbatice din România.

Gavril Marius Berchi, Manager Proiect la
WWF-România, ne-a încredinţat că şi animalele se bucură de magia sărbătorilor
de iarnă atunci când le suntem alături:

Conservarea
necesită resurse financiare importante, iar pentru anumite activităţi nu reuşim
întotdeauna să acoperim aceste nevoi din proiecte. Astfel, prin achiziţionarea
unui animal de pluş, practic donatorul primeşte în schimbul sumei donate
animalul preferat, iar noi reuşim să acoperim unele costuri.

Cât despre cei
doi pui de urs din campanie, vă putem spune că ei urmează să își croiască drum în sălbăticie,
liberi, în pădurile din Carpați, începând din primăvara viitoare.