Regele Carol al II-lea
Cel mai controversat rege român, Carol al II-lea a avut calități de suveran și reforme importante s-au înfăptuit în anii în care a condus România.
Steliu Lambru, 12.10.2020, 15:49
În vara anului 1930, pe tronul României avea să urce regele Carol al II-lea, primul fiu al creatorilor României Mari, regele Ferdinand I și regina Maria. Cel mai controversat rege român, Carol al II-lea a avut calități de suveran și reforme importante s-au înfăptuit în anii în care a condus România. Însă caracterul dificil și comportamentul său, în general, au făcut ca el și domnia sa să nu se ridice la nivelul predecesorilor săi.
Regele Carol al II-lea s-a născut pe 15 octombrie 1893 la Sinaia, reședința regilor României. A participat la al doilea război balcanic în 1913 și la primul război mondial. Fire aventuroasă și extrem de orgolios, Carol a renunțat de două ori la tronul României, în 1918 și în 1925. În 1920 se naște primul său fiu din căsătoria cu Ioana Lambrino, mariaj încheiat fără aprobarea Parlamentului României.
După divorțul de Lambrino, urmează mariajul legitim cu principesa Elena a Greciei din care se naște, în 1921, viitorul rege Mihai I. În 1927, la moartea tatălui său, Carol se afla în exil și o regență conducea România în numele fiului său minor. În 1930, el revine pe tron fiind chemat de clasa politică română. În peste un deceniu cât a condus România, Carol a transformat țara. Între altele, în timpul său s-a produs marea sistematizare a Bucureștiului, a fost construit Palatul Regal, a început să funcționeze celebra instituție culturală Fundațiile Regale.
Juristul Radu Boroș, doctor al Institutului de Drept Aerian din Königsberg din Germania, a ocupat mai multe funcții în aeronautica română în anii 30. După cum afirma în 1995 într-un interviu acordat Centrului de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română, Boroș sublinia rolul pe care regele Carol al II-lea l-a avut în impulsionarea dezvoltării aeronauticii în România:
”Vreau să vă spun că pentru mine, regele Carol este un mare rege. Şi dacă românii l-ar fi înţeles, noi am fi făcut progrese mult mai mari decât am făcut. Tot ce s-a făcut de la terminarea primului război mondial, până la cel de-al doilea război mondial, tot ce s-a realizat în ţară, în industrie, în administraţie, ş.a.m.d. a fost voit de el, patronat de el, impus de el. El, când a venit în România, din punctul de vedere al aviaţiei, nu aveam nimic. Noi, în timpul primului război mondial am avut puţini aviatori şi baloane captive. După aceea, noi ne ocupam mai mult de baloane captive decât de aviaţie de vânătoare ori de bombardament. Atunci el a decis să dea o dezvoltare aviaţiei și a dat o mare dezvoltare aviaţiei militare. În cadrul aviaţiei militare el a impus să se creeze fabrica I.A.R. Braşov, unde noi am făcut şi un avion de vânătoare, I.A.R. 14, care la momentul său, în ’37-’38, era unul din bunele avioane de vânătoare. În afară de aviaţia militară el şi-a dat seama că noi trebuie să avem şi aviaţie civilă. A văzut departe şi şi-a dat seama că aviaţia o să devină un mijloc de transport important. Şi atunci el a hotărât să se creeze o societate românească, pur românească, de transporturi aeriene. Până la crearea acestei societăţi româneşti, România a participat cu Franţa, la Societatea franco-română.”
Dar suveranul a avut și mari carențe de personalitate care au afectat funcționarea statului și posteritatea domniei sale. S-a înconjurat de oameni cu influență malefică, arghirofili, și de o amantă versată. Pe plan extern, regele român încerca să facă echilibristică politică însă fără prea mare succes. Radu Lobei a fost șeful serviciului de pază al regelui și în 1994 își amintea de vizitele pe care suveranul le-a întreprins în anul 1938 în Franța, Marea Britanie și Germania.
”În 1938 în noiembrie am fost şi eu cu regele la Londra, cu un program bine stabilit de prim-ministrul Armand Călinescu, cu indicaţii zilnice, program care a fost greu de realizat deoarece Curtea Angliei nu vroia să-l primească pe Carol. Şi chiar şi autorităţile franceze, au pus o condiţie ca doamna Lupescu să nu vină în Franţa. Și bineînţeles că a doua zi după ce a sosit regele Carol, a sosit şi doamna Lupescu, dar nu stăteau în acelaşi hotel. Am făcut vizita la Paris, am trecut după aceea la Londra, unde am stat aproape 10 zile. Ne-am întors la Paris şi trebuia să ne întoarcem în ţară, ăsta era programul pe care-l aveam. Şi într-o dimineaţă, nu pot să-mi amintesc exact, probabil că 9 noiembrie să fi fost, ducându-mă la hotelul Meurice unde stătea Carol, el îmi spune că decisese să meargă la Berchtesgaden să-l viziteze pe cancelarul Hitler, fără program! Mie mi-a căzut cerul pe cap. Va să zică s-au făcut vizitele aste cu atâta greutate ca să-l repună în relaţii bune cu occidentalii şi noi mergeam la Hitler… Foarte greu se organizase vizita asta. În special în Anglia a fost teribil.”
În 1940 se producea dezastrul. Era anul în care România pierdea teritorii obținute cu mari sacrificii la sfârșitul primului război mondial: Basarabia, Bucovina de Nord, Transilvania de Nord și Cadrilaterul. În septembrie 1940, Carol al II-lea părăsea tronul României fără glorie și pleca din nou în exil cu amanta sa Elena Lupescu și cu câțiva apropiați. A murit pe 4 aprilie 1953 la Estoril, în Portugalia, la funeraliile sale fiind prezenți doar câțiva apropiați, între ei și fratele său Nicolae
