Igiena rasială și condamnarea ei simbolică în România

Atitudinea oamenilor față de semenii lor de-a lungul timpului este un subiect de discuție extrem de sensibil în istoriografia de azi.

Steliu Lambru, 27.03.2023, 13:15

Atitudinea oamenilor față de semenii lor de-a lungul timpului este un subiect de discuție extrem de sensibil în istoriografia de azi. Multe voci cer justiție pentru crimele și abuzurile din trecut, chiar dacă actul de justiție este unul tardiv pentru victime și fără efecte pentru cel vinovat. Atitudinea de forță a celor puternici față de cei slabi, a statului față de cetățean, a celor sănătoși față de cei bolnavi, a majoritarilor față de minoritari au generat discuții din cauza efectelor pe care ele le-au produs, cele mai oribile fiind genocidurile, Holocaustul, uciderea ori persecutarea unui mare număr de oameni pe diferite criterii.

Nazismul și comunismul au dus pe cele mai înalte culmi ale maleficului gândirea și tratamentul la care omul și-a supus semenii. Ambele regimuri cu o puternică natură represivă și genocidală, dar deosebite din punctul de vedere al grupurilor-țintă pe care le vizau, nazismul și comunismul adesea și-au împrumutat ideile și metodele de a face rău. Ele au fost inspirate de apariția și vehicularea nesăbuită, în interiorul societăților democratice, a unor idei și practici criminale precum înlăturarea posibilităților de naștere a persoanelor cu dizabilități prin sterilizare, așa cum a fost cazul politicilor sistematice, sau prin lichidare fizică, așa cum a fost cazul lagărelor de concentrare.

În multe dintre țările europene și nord-americane au existat propuneri și chiar aplicări ale unor politici de sterilizare a celor cu dizabilități, și nici România nu a făcut excepție de la regulă. Însă politicile de sterilizare nu s-au restrâns numai la persoanele cu dizabilități, ele au devenit propuneri și pentru alte categorii de oameni cum ar fi evreii, romii, persoane cu orientări homosexuale. Iar responsabili pentru aceste idei și politici au fost în egală măsură oamenii de șiiință precum medici, biologi, antropologi, cât și activiștii politici. Eugenia a fost știința care a fost promotoarea înlăturării celor „cu defecte” în numele însănătoșirii speciei umane.

La Palatul Parlamentului din București a fost organizat un proces simulat pentru unul dintre cei mai importanți eugeniști din perioada regimului nazist din Germania. A fost punerea în scenă a procesului care a avut loc la sediul Organizației Națiunilor Unite pe 31 ianuarie 2023 organizat de The Social Excellence Forum pentru un grup de lideri tineri cu vârste între 15 și 22 de ani din câteva țări, între care și România. A fost vorba despre judecarea lui Ernst Rüdin, psihiatru, genetician și eugenist elvețian de limbă germană, care a trăit între anii 1874 și 1952, considerat părintele igienei rasiale naziste, supus unei anchete privitoare la acțiunile și reponsabilitățile lui. A fost o judecată simbolică și educativă a ideilor care au dus la omucideri, o judecată la care au participat elevi de la câteva licee din România.

Marius Turda, profesor de istoria medicinei la Universitatea „Brooks” din Oxford, Marea Britanie, unul dintre cei mai reputați istorici ai eugeniei, a răspuns la întrebarea dacă Germania nazistă a fost prima și singura țară care a dus o politică de sterilizare a celor considerați „defecți”:

„Legi de sterilizare au existat în multe țări în acea vreme. Statele Unite ale Americii a fost țara care a avut cele mai multe sterilizări obligatorii, înaintea Germaniei lui Adolf Hitter. Cu siguranță, diferența este că nu exista o lege federală în Statele Unite. Fiecare stat aplica legea în felul în care își dorea. Până în 1933 au exista 30 de state care au introdus sterilizarea obligatorie. Se aproximează că între 1910 și 1980, aproape 80.000 de oameni au fost sterilizați în Statele Unite.”

Marius Turda a fost întrebat dacă medicii români au jucat un rol în mișcarea eugenică mondială și care au fost contribuțiile lor la politicile de sterilizare.

„Da, au jucat. În 1935, Societatea Română de Eugenie și Studiul Eredității, fondată și condusă de celebrul savant Gheorghe Marinescu, a fost unul din membrii fondatori ai Federației Internaționale Eugenice a Societăților Latine. Au promovat și ei sterilizarea. Deja în 1912, ginecologul Constatin Andronescu sugerează introducerea certificatelor prenpuțiale și sterilizarea bolnavilor debili mintal. În 1921, Ioan Manliu, un alt doctor, foarte influențat de modelul german și american al sterilizării eugenice, a sugerat sterilizarea tuturor degeneraților din România. În 1931, același om, același doctor, sugerează că trebuie să sterilizăm cinci sau șase milioane de români pentru ca îmbunătățirea rasei să aibă efect. În 1931, Congresul Neurologic, Psihologic, Psihiatric și Endocrinologic, care a fost condus de către doctorul Constantin Parhon, a propus ministrului sănătății să introducă o lege a sterilizării voluntare. În sfârșit, la începutul anului 1940, minoritatea romă a fost atacată și s-a propus sterilizarea ei.”

Tribunalul din plenul Parlamentului României l-a condamnat simbolic pe Ernst Rüdin la închisoare pe viață, fiind găsit vinovat pentru trei din cele patru capete de acuzare. Odată cu el au fost condamnate și ideile care au produs atâta suferință multor sute de mii de persoane cu dizabilități.