Mass-media şi influenţa politică

Situaţia libertăţii şi pluralismului mass-media în Uniunea Europeană se deteriorează. Propoziţia aceasta tranşantă se găseşte în apelul european de mobilizare pentru o Directivă UE privind protejarea Pluralismului Mass Mediei şi a Libertăţii Presei, ...

Christine Leșcu, 15.05.2013, 12:16

Situaţia libertăţii şi pluralismului mass-media în Uniunea Europeană se deteriorează.” Propoziţia aceasta tranşantă se găseşte în apelul european de mobilizare pentru o Directivă UE privind protejarea Pluralismului Mass Mediei şi a Libertăţii Presei, apel care se înscrie în acţiunile deja începute sub egida Iniţiativei cetăţeneşti europene.” Intrată în vigoare anul trecut, iniţiativa permite unui grup de un milion de cetăţeni europeni să participe la procesul de legiferare din UE.

Iniţiativa Europeană pentru Pluralismul Mass-Media, demarată la începutul anului, aşa cum cere legea, graţie unui număr de şapte iniţiatori din şapte state-membre, susţine că instituţiile europene ar trebui să acţioneze pentru protejarea dreptului la informaţie independentă şi din multiple surse.” Momentan, tocmai accesul la informaţii complete şi oneste este în pericol, consideră unul dintre iniţiatori, Ioana Avădani, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent: „Iniţiativa cetăţenească îşi propune să pună presiune pe organismele europene – pe Comisie şi pe Parlamentul European – să găsească o modalitate legală pentru a rezolva mogulizarea” presei la nivel european. Ceea ce noi consideram că sunt problemele noastre stârnite de specificul românesc sunt, de fapt, probleme ce se manifestă şi în Italia, şi în Ungaria, şi în Slovacia, şi în Cehia, şi în Portugalia. Prea puţine sunt ţările europene care nu suferă de probleme care nu suferă de concentrarea legăturii dintre puterea politică şi mass-media cu impact asupra libertăţii de exprimare.”

Iniţiativa privind Pluralismul Mass-Media a avut şapte iniţiatori din România, Spania, Marea Britanie, Ungaria, Franţa, Olanda şi Bulgaria. Procesul de înregistrare la instituţiile comunitare a unei iniţiative cetăţeneşti nu este simplu. Mai întâi, trebuie strâns un milion de semnături de la susţinători din toată UE. Până acum, potrivit site-ului iniţiativei, s-au strâns 8.733, iar din România, în jur de 760. Apoi, textul iniţiativei, şi cel eventualei directive, trebuie dezbătut şi negociat în cadrul Comisiei Europene, Parlamentului European şi Consiliului de Miniştri. Un proces care poate dura ani de zile, dar este important de parcurs, căci în felul acesta, oamenii de rând participă la crearea legilor care-i afectează şi la protejarea drepturilor lor fundamentale. Unul dintre ele este dreptul la informaţii obiective şi netrunchiate de interesele economice ale patronilor de presă. Cum ne poate proteja o directivă UE referitoare la Pluralismul Mass-Media, aflăm de la Rozen Dimov, coordonatorul acţiunilor paneuropene legate de susţinerea iniţiativei: „Este nevoie de transparenţă şi de asumarea responsabilităţii la diferite nivele atât în sectorul public, cât şi în cel privat, pentru ca să ştim cu siguranţă cine este proprietarul platformei media. Sunt mulţi intermediari între mogulul de presă şi proprietarul trecut pe acte. Acest lanţ trebuie dezvăluit. În al doilea rând, trebuie să existe garanţii că pluralismul mass-mediei este asigurat. Pluralismul presei europene este poziţionat de către noi în contextul mai larg al pieţei unice şi al protejării ei în faţa tendinţelor de monopolizare. Aici, intervin şi cetăţenii care sunt consumatorii de pe piaţa unică, care trebuie să se supună legislaţiei europene, dar care o şi iniţiază. Iniţiativa cetăţenească despre pluralismul mass-mediei ne ajută ca, în colaborare cu colegii din Ungaria, România, Spania, Italia, să producem această legislaţie.”

Care sunt în România pericolele ce pândesc pluralismul în mass-media şi dreptul la informare al cetăţenilor, aflăm de la Mircea Toma, reprezentantul Agenţiei de monitorizare a presei”. „Ceea ce riscă să se întâmple rău este concentrarea proprietăţii în mass-media. În România, fenomenul a început să fie simţit încă de la începutul anilor 2000, în provincie, unde apăruseră baronii de presă. Pericolul este ca cineva să poată monopoliza comunicarea către cetăţeni şi să-i convingă că el trebuie să fie perpetuu la putere ca să-i meargă perpetuu afacerile. Mai recent, vorbim despre moguli”, un termen care ar desemna patronul de media dintr-o perspectivă critică. Nu e rău în sine să fii patron de media, dar anumiţi proprietari au funcţionat abuziv. Recent, în raportul privind libertatea de exprimare, am semnalat faptul că doi proprietari media şi-au transformat televiziunile în instrumente de propagandă politică, pe faţă.”

Cei care doresc să se proteje împotriva acestui pericol prin legislaţia europeană pot accesa site-ul www.mediainitiative.eu ca să semneze iniţiativa cetăţenească privind pluralismul în mass-media.