Posibile cariere la ţară prin programe europene

Prezentată relativ recent, analiza Comisiei Europene privind numărul de persoane angajate în agricultură ne arată că, deşi acesta e un domeniu crucial pentru economia europeană, puţini europeni s-au angajat aici.

Christine Leșcu, 13.11.2013, 10:06

Prezentată relativ recent, analiza Comisiei Europene privind numărul de persoane angajate în agricultură ne arată că, deşi acesta e un domeniu crucial pentru economia europeană, puţini europeni s-au angajat aici. Aproximativ 10 milioane de persoane lucrează cu normă întreagă în fermele din UE, asta însemnând 5% din totalul forţei de muncă din spaţiul comunitar. Dintre aceştia, 92% sunt membri ai familiilor celor care deţin ferma. Pe lângă numărul lucrătorilor de la fermă, există şi persoane care efectuează regulat şi alte munci agricole în afara fermelor. Astfel, numărul total al angajate în mod regulat în munci agricole, la ţară, în Uniunea Europeană ajunsese la 25 de milioane în 2010, un număr destul de mic având în vederea ponderea produselor de provenienţă agricolă în viaţa noastră de zi cu zi. La aceste cifre, se adaugă şi cele 4,8 milioane de locuri de muncă dispărute între 2000 şi 2012 din agricultura UE. 70% dintre ele erau în noile state-membre, inclusiv în România, ţara unde agricultura ocupă o pondere foarte mare în economie. Motivele dispariţiei acestor slujbe sunt multiple, cele mai acute fiind dezinteresul tinerilor faţă de muncile agricole şi practicarea agriculturii de subzistenţă care nu are însă rentabilitate economică şi nici nu presupune contracte de muncă sau salarii propriu-zise. Situaţia aceasta a determinat atât autorităţile, cât şi organizaţiile non-guvernamentale să încerce să o remedieze. Dumitru Fornea, membru în Comitetul Economic şi Social European şi responsabil cu relaţiile internaţionale ale Confederaţiei Sindicale Meridian, ne spune că o parte din alocările financiare venite de la UE pentru sectorul agricol sunt destinate forţei de muncă din acest domeniu.

O treime din bugetul UE este alocat Politicii Agricole Comune, adică 30 de miliarde de euro pe an. Există, aşadar, o preocupare la nivel european, dar şi la nivel naţional, căci România este încă una din ţările cu cea mai mare rată de ocupare în domeniul agricol. Aproape 3 milioane de persoane lucrează în domeniul agricol. În privinţa politicii agricole, România e unul din statele care au cheltuit foarte mulţi bani în ultima perioadă. Între 2007-2013, fondurile totale alocate agriculturii au fost în jur de 15 miliarde de euro. Acest lucru ar trebui să se vadă. Din păcate, mare parte din populaţia rurală este forţată să emigreze şi să caute alte oportunităţi pe alte pieţe europene.”

Prinşi în practicarea agriculturii de subzistenţă care le asigură traiul zilnic, dar nu le oferă niciun venit, tinerii, şi nu doar ei, se simt obligaţi să emigreze. Astfel, scad mult şansele ca aceste gospodării de subzistenţă să devină ferme sau alte tip de unităţi economice. Un alt motiv al lipsei de rentabilitate a muncii agricole este reţinerea ţăranilor de a se asocia, de a-şi uni pământurile şi activităţile pentru a forma ferme. Dumtru Fornea pune această reţinere pe amintirile rămase din perioada Cooperativelor Agricole de Producţie înfiinţate în timpul comunismului:

Lipsa asta de încredere creează mari probleme tinerilor şi persoanelor din zonele rurale. Au dificultăţi în a deveni eficienţi şi în a intra în competiţie cu agricultura de tip corporatistă. Faptul că în România, sectorul agricol ocupă 30% din economie, nu e în sine un lucru rău. Avem 28% sector industrial şi 42% sector de servicii. Toate s-ar putea echilibra într-un mod favorabil. Din păcate, aceşti lucrători agricoli nu muncesc nici în baza vreunui contract colectiv de muncă, nici a unui contract individual de muncă. Doar 8% sunt sindicalizaţi şi doar 3% fac parte dintr-o cooperativă agricolă conform noilor legi.”

Cu toate acestea, există şi iniţiative private care încearcă să remedieze situaţia şi să le ofere tinerilor şansa unei… cariere în rural. Chiar Cariere în rural” se numeşte programul prin care societatea comercială Global Commercium Development a organizat cursuri gratuite celor de la ţară care doreau să-şi dezvolte diverse competenţe antreprenoriale. Finanţat prin Fondul Social European, proiectul a fost implementat în câteva sate din judeţul Cluj şi nu doar acolo, după cum aflăm de la Tina Cozmanciuc de la Global Commercium Development.

Am iniţiat câteva proiecte locale alături de parteneri din Spania şi Italia, sunt proiecte de circa 500.000 de euro, sunt iniţiative locale derulate nu doar în judeţul Cluj, ci şi în alte judeţe: Constanţa, Alba, Vâlcea şi Ilfov. Proiectele noastre au ca grup-ţintă persoanele inactive, persoanele şomere, care practică agricultura de subzistenţă. În urma analizelor noastre, cam 62% dintre persoanele de la ţară au venituri care provin strict din practicarea agriculturii. Din păcate, nu este un procent care să ne bucure atâta timp cât din acest procent, salariaţii reprezintă doar 25%. Ceilalţi au venituri provenind din agricultură, fără să aibă statutul de salariat.”

În special tinerii au fost, se pare, foarte interesaţi de aceste cursuri care îi încurajează să devină întreprinzători şi le arată cum. Despre preferinţelor lor referitoare la o viitoare carieră la ţară, ne vorbeste tot Tina Cozmanciuc:

Ei nu se orientează către domeniul agricol. Pe lângă faptul că îşi ajută părinţii în gospodărie, vor să deprindă şi o altă ocupaţie. Ei se orientează şi în funcţie de specificul zonei. De pildă, într-una din zonele unde activăm noi, există o fabrică de piese de schimb pentru un mare producător de automobile. Mulţi ar vrea să intre acolo să lucreze, dar pentru asta e nevoie să fie pregătiţi. Din păcate, după finalizarea celor 8 clase obligatorii, merg la liceu, dar nu obţin bacalaureatul sau nu deprind o meserie care să le permită să le lucreze în această fabrică. O altă tendinţă este cea legată de dezvoltarea turismului, dar şi aici au nevoie de calificare.”

Aşadar, cursurile de formare sunt oricând binevenite la ţară, dar pentru organizarea lor e nevoie de bani. Bani care ar putea fi obţinuţi prin administrarea judicioasă a fondurilor alocate României de la bugetul european, pentru agricultură, în perioada 2014-2020.