Educaţia artistică în şcoală

Pe 15 septembrie, se reia, în mod tradiţional, învăţământul preuniversitar după vacanţa de vară. Pentru cei aproximativ 3,2 milioane de elevi şi preşcolari care au început şcoala chiar în prima a zi săptămânii, anul acesta are câteva surprize mai mult sau

Adaugă ca sursă preferată în Google

Christine Leșcu, 17.09.2014, 10:59

Pe 15 septembrie, se reia, în mod tradiţional, învăţământul preuniversitar după vacanţa de vară. Pentru cei aproximativ 3,2 milioane de elevi şi preşcolari care au început şcoala chiar în prima a zi săptămânii, anul acesta are câteva surprize mai mult sau mai puţin plăcute. Cele neplăcute i-au întâmpinat pe elevii claselor I şi a II-a care, măcar o perioadă, nu vor avea manuale. Motivul ţine de o decizie a Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor care, în urma plângerilor unor edituri, a dispus reluarea licitaţiilor pentru atribuirea realizării de manuale atât digitale, cât şi tipărite. Vestea bună se referă la introducerea unor materii noi. Elevii de la clasele primare vor putea opta pentru un curs opţional despre arhitectură şi mediul construit, iar elevii din liceele de muzică vor putea studia istoria jazzului. O altă surpriză, tot artistică, este adusă de Radio România Muzical care împreună cu Ministerul Educaţiei Naţionale au semnat un protocol de colaborare în cadrul căruia proiectul „Ascultă 5 minute de muzică clasică” devine program naţional în şcoli, începând cu anul şcolar 2014-2015. Ce li se pregăteşte elevilor prin acest proiect aflăm de la Cristina Comandaşu, redactor-şef adjunct la Radio România Muzical: Iniţiativa a apărut din 2010 pentru că Radio România Muzical pregăteşte aceste cinci minute de muzică clasică de atunci. A fost însă un proiect care din 2010, binanual, a fost organizat în spaţii neconvenţionale unde se strânge mult public, dar unde de obicei nu se ascultă muzică clasică: hipermarketuri, mall-uri, sedii de firmă. Însă ţelul nostru principal a fost să oferim tinerilor din România acces la acest tip de muzică.”

Graţie parteneriatului cu Ministerul Educaţiei, fişierele audio cu cele cinci minute de muzică vor ajunge, prin internet, la toate şcolile din ţară, iar ele vor putea fi folosite şi în cadrul altor cursuri, nu doar la cele de profil. Cristina Comandaşu: Aceste piese muzicale devin suport didactic pentru orele de muzică, dar pot fi folosite şi la alte cursuri ca fundal sonor pentru alte activităţi, cum ar fi cele din zona artelor. Noi trimitem, printr-un sistem centralizat, unor persoane-cheie din fiecare judeţ, adică inspectorilor de specialitate, fişierele acestea audio. Ei, la rândul lor, le trimit către şcoli şi în felul acesta suntem siguri că se implementează proiectul la nivel naţional. Este un pachet unic. Exact aceleaşi piese, în număr de 31, ce vor putea fi auzite în şcoli de la 1 octombrie vor fi ascultate şi în spaţiile publice. Sunt lucrări din toate stilurile muzicale importante de la baroc la muzica modernă şi sunt acele lucrări pe care noi le numim hiturile” muzicii clasice. Am vrut să aducem în prim-plan tocmai aceste valori eterne şi cu ele să se familiarizeze copiii ca apoi să facă un pas mai departe către alte lucruri poate mai puţin accesibile”.

Nu doar muzica, ci şi alte domenii artistice pot fi folosite, în mod creativ şi non-conformist, la prezentarea cursurilor obişnuite, după cum ne spune Mihai Iacob, cercetător la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei: Artele pot fi folosite şi la istorie şi la educaţie tehnologică, la absolut toate orele, pentru că îi stimulează pe copii. Cursurile devin dinamice, nu se mai limitează la un profesor care vine şi-şi povesteşte lecţia. Iar după aceea, prin expunerea lor la artă le dăm acestor copii acces la o paletă mai largă de lucruri.”

Nu doar în cadrul cursurilor obişnuite pot fi folosite artele. Prin mijlocirea lor, copiii pot fi ajutaţi să-şi creeze diverse abilităţi sociale şi să-şi depăşească anumite blocaje emoţionale, aşa cum au dovedit-o şi proiectele la care a participat Mihai Iacob în comunităţi defavorizate: Am lucrat cu artişti care s-au dus în comunităţi defavorizate şi care au lucrat cu copiii de acolo. Am avut astfel de proiecte la Azuga, în comuna Conţeşti din Teleorman unde am lucrat cu un coregraf de dans contemporan şi cu unul de dans popular. În vara aceasta, am organizat şi o tabără de pictură de icoane lângă Braşov. Arta este un instrument foarte puternic de motivare, de punere în mişcare a energiilor copiilor, dar ea trebuie integrată într-un anumit proces. Copiii trebuie să digere experienţa artistică.”

Având în vedere toate aceste avantaje, este arta prezentă în mod suficient în şcoală? A oferit un răspuns empiric Raluca Pop, managerul asociaţiei “MetruCub. Resurse pentru cultură”.

Este insuficientă. Dar fac o precizare. Eu vin din zona de contact cu organizaţii şi artişti care lucrează cu şcolile şi de aceea aş spune că observ o diferenţă mare între urban-rural. Foarte multe activităţi inovatoare, mai ales în ceea ce priveşte colaborarea cu artiştii şi organizaţii de artişti sunt polarizate în centre urbane, lăsând activităţile culturale din mediul rural să fie mult mai slabe. Asta se întâmplă atât din raţiuni financiare, cât şi din cauză că ong-urile sunt, în general, concentrate la oraş.”

Indiferent, însă, de locul unde se desfăşoară experienţa artistică, impactul ei este cu atât mai puternic, cu cât implică elevul într-un grad mai mare. Raluca Pop: Ce mi se pare mie că merge în acest moment şi poate că ar trebui plusat în acest sens ar fi parteneriatele dintre organizaţii şi şcoli, dar aceste parteneriate să nu aibă loc în şcoală. De asemenea, sălile de sport pot fi mai bine folosite pentru alte activităţi. E o diferenţă foarte mare între impactul pe care arta îl are asupra copiilor în momentul în care ei consumă pasiv cultură – merg la un spectacol sau vizitează un muzeu – sau sunt implicaţi direct. Impactul cel mai mare apare atunci când copilul chiar practică arta: învaţă să cânte la un instrument, participă la o trupă de dans, joacă într-un spectacol.”

În prezent, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei din Bucureşti desfăşoară un studiu pentru a afla atât date exacte privind prezenţa artelor în şcoală, cât şi dorinţele elevilor, ale părinţilor şi ale profesorilor legate de acest aspect.