Piaţa neagră a medicamentelor în România
Comercializarea online de medicamente provenite din surse neautorizate este un fenomen foarte periculos şi greu de controlat la nivel mondial
Luana Pleşea, 28.06.2017, 10:30
Comercializarea online de medicamente provenite din
surse neautorizate este un fenomen foarte periculos şi greu de controlat la
nivel mondial. Există chiar adevărate reţele infracţionale care obţin profituri
foarte mari din comercializarea medicamentelor contrafăcute. Potrivit
Institutului Internaţional de Cercetare împotriva Medicamentelor Contrafăcute,
din două medicamente vândute pe internet, unul este contrafăcut şi doar o
farmacie online din 20 este legală.
Deşi încă nu foarte gravă, nici în România situaţia
nu arată prea bine. Recent, a fost lansat la Bucureşti primul Raport de
Monitorizare privind Comerţul Online cu Medicamente din Surse Necontrolate din
România. Raportul evaluează situaţia actuală a comercializării ilegale pe
internet a unor medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală, fapt ce
generează un risc ridicat pentru sănătatea publică. Potrivit lui Dan Miclea,
Director General Media Kompass, organizaţia care a elaborat raportul, au fost
monitorizate toate produsele existente pe lista Programului Naţional de
Oncologie, pe lista Programului Naţional pentru Boli Rare şi pe lista de
vaccinuri în ultimii cinci ani. S-a constatat că pacienţii bolnavi de cancer
cei mai expuşi riscurilor comerţului ilegal de medicamente. Dan Miclea
sintetizează concluziile raportului: În primul rând, este
vorba despre rolul foarte important al educării şi informării pacientului. Un
pacient aflat într-o situaţie disperată, cum sunt cei bolnavi de cancer, nu are
timp să aştepte pentru a găsi o soluţie normală de tratament, aşa cum au
probabil alţi pacienţi, care suferă de boli cronice. În afară de educare şi
informare, care intră în rolul autorităţilor, dar poate şi al societăţii civile
şi al presei, e important ca presa să îşi facă treaba, să facă anchete
jurnalistice. De asemenea, e nevoie de legislaţie neinterpretabilă, adresată
site-urilor de anunţuri şi o legislaţie către comercianţi, dar şi către
publicaţii.
Subcomisarul de poliţie Răzvan Marinică, din cadrul
IGPR – Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice, spune că persoanele
care se ocupă cu comerţul ilegal riscă o pedeapsă penală, fapta putând fi
încadrată ca evaziune fiscală, spălare de bani sau comercializare de
medicamente contrafăcute. Legislaţia este un pic ambiguă. Ne
creează nişte probleme, în special articolul din Codul penal care prevede
comercializarea de medicamente contrafăcute. Nu este prevăzută clar
falsificarea medicamentului, ci doar contrafacerea. Contrafacerea înseamnă doar
să falsifici semnul, marca şi nu produsul în sine, ceea ce conţine el. Avem
de-a face cu circuite infracţionale, în care persoanele nu evidenţiază
intrările de medicamente, ulterior comercializarea lor. Sumele de bani obţinute
sunt spălate prin diferite circuite financiar-fiscale.
Un proiect de lege care ar urma să delimiteze cadrul
legal pentru funcţionarea farmaciilor online se află în curs de adoptare la
Camera Deputaţilor.
Cezar Irimia, preşedintele Alianţei Pacienţilor
Cronici din România, este de părere că nu lipsa de informaţie sau lipsa de
educaţie reprezintă cauzele pentru care bolnavii aleg să cumpere din surse
ilegale, ci o politică defectuoasă. Cunosc pacienţi care au cumpărat de pe internet,
cunosc pacienţi care au fost păcăliţi şi cunosc pacienţi care au mâncat cretă,
foarte bine conturată, conform unui comprimat medicamentos. Şi-au dat seama,
pentru că au făcut febră şi au dus la analize ce au înghiţit. Sau încă un
exemplu… Au mâncat cărbune medicinal pus în cutie de citostatic. Pacientul nu
ştia cum arată medicamentul. A crezut că aşa trebuie să fie, negru. Aceşti
oportunişti vin în situaţii de criză şi vin la porţile spitalului, deci nu doar
pe internet. Cum am ajuns aici? Întrebaţi-i pe guvernanţii noştri. Lipsa de
politici coerente sanitare a dus la acest dezastru. Lipsa responsabilităţii a
dus la acest dezastru. Au dispărut nişte medicamente ieftine, dar esenţiale în
tratamentele oncologice. Aici e politica dezastruoasă a preţului, practicată de
Ministerul Sănătăţii. Deci, multe medicamente s-au retras de pe piaţă, iar cele
care sunt eficiente ca afacere economică dispar la exportul paralel. Avem o
sesizare de la jurnaliştii de investigaţii din Germania că aproximativ 90 la
sută din importul de medicamente ajunge pe piaţa lor din România.
Nicolae Fotin, preşedintele Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, afirmă că există măsuri de prevenire
a intrării în lanţul legal a medicamentelor falsificate. De asemenea,
avertizează că riscurile la care se expun pacienţii prin achiziţia de
medicamente din mediul online, din surse neautorizate, sunt multiple: Faptul
că nu este cunoscută provenienţa medicamentului, nu ştii cine îl fabrică, nu
ştii dacă conţine acea substanţă activă, nu se cunosc concentraţiile,
excipienţii… Riscurile pot fi extrem de nocive pentru sănătate. Dacă vorbim,
de exemplu, despre vaccinuri – ştim cu
toţii că vaccinurile sunt sensibile, trebuie păstrate şi transportate pe lanţ
de frig, la 28 de grade unele, unele suportă congelare, altele, nu… Orice
păstrare în afara acestor temperaturi duce la un prim efect nociv, acela că am
administrat vaccinul degeaba. Chiar dacă este un vaccin autorizat, potenţa lui
nu mai există, pentru că sunt ncesare nişte condiţii de stabilitate în care
orice medicament este conform specificaţiilor pentru care a fost autorizat.
Orice abatere de la această specificaţie înseamnă degradare. Degradarea are
legătură directă cu eficacitatea şi cu reacţiile adverse.
Mai mult decât atât,
există cazuri în care în medicamentele falsificate au fost descoperite
substanţe toxice, precum mercurul sau otrava pentru şobolani. Aşadar, până la
demersurile legale ale instituţiilor abilitate, fiecare dintre noi ar trebui,
atunci când achiziţionează medicamente online, să verifice, printre altele,
situaţia juridică a site-ului şi logo-urile care certifică autorizarea
site-urilor.
