Copiii şi lumea digitală
Accesul copiilor la internet şi la tehnologia digitală încă de la vârste extrem de fragede e deja un fenomen evident şi din ce în ce mai răspândit în ultimii ani.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Christine Leșcu, 20.12.2017, 14:30
Accesul copiilor la internet şi la tehnologia digitală încă de la vârste extrem de fragede e deja un fenomen evident şi din ce în ce mai răspândit în ultimii ani. Nu doar percepţia empirică, ci şi statisticile oficiale confirmă acest lucru, după cum aflăm dintr-un studiu recent realizat de UNICEF: tinerii cu vârste între 15 şi 24 ani reprezintă grupul de vârstă cel mai conectat, la nivel mondial, aproximativ unul din trei utilizatori de internet, fiind copil sau adolescent sub 18 ani. Pentru ei, internetul aduce beneficii, dar îi expune şi la pericole. Şi mai ales, îi pune în situaţii dezavantajoase atunci când lipseşte. Tot potrivit UNICEF, aproximativ 29% din tineretul lumii – aproximativ 346 de milioane de persoane – nu au acces la internet.
De pildă, aproximativ 60% tinerii africani nu sunt puţin conectaţi online, comparativ cu doar 4% din tinerii europeni. Aşadar, accesul la internet a devenit şi un reper al decalajelor economice şi culturale,lucru evident şi la noi, după cum a observat Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România. „Această situaţie îi afectează în special pe copiii care locuiesc în zone izolate sau care sunt constrânşi de sărăcie, excluziune şi situaţii de urgenţă. De asemenea, în România – una dintre ţările cu cele mai rapide conexiune la internet – observăm diferenţe majore între regiunile de dezvoltare referitor la accesul la internet, ponderea persoanelor care au utilizat vreodată internetul variind de la 87,3% în regiunea Bucureşti – Ilfov la mai puţin de 70% în regiunea Nord-Est, o zonă cu precădere rurală care înregistrează deja un nivel mult mai mare de sărăcie.”
Decalajele digitale reprezintă, aşadar, alte motive de îngrijorare induse de accesul la internet pe lângă cele deja îndelung dezbătute, cum ar fi agresivitatea şi infracţionalitatea online evidenţiate de Pieter Bult. „Avem de-a face astfel, printre altele, cu intimidarea online şi cu noi forme de violenţă, abuz şi exploatare a copilului, cum ar fi, de exemplu, materialele cu copii abuzaţi sexual „realizate după cerinţele clientului” şi live streaming-ul actelor de abuz sexuale la care sunt supuşi copiii. Prin intermediul profilurilor anonime create pe reţelele de socializare şi a forumurilor nesecurizate asociate jocurilor online, agresorii îi pot contacta mai uşor pe copiii care nu sunt conştienţi de pericolele care îi pândesc. Şi în aceste cazuri, copiii vulnerabili, precum cei cu un nivel scăzut de alfabetizare, sunt expuşi unor riscuri mai mari.”
În România, conform studiului realizat de fundaţia „Salvaţi copiii”, 78% dintre copii intră zilnic sau aproape zilnic pe net, iar 90% dintre ei folosesc cel puţin o reţea de socializare. E adevărat că doar 17% dintre ei au declarat că au alocat mai puţin timp familiei, prietenilor şi pregătirii pentru şcoală din cauza orelor petrecute online. Dar, în acelaşi timp, 45% declară că au fost hărţuiţi în mediul online. Prin urmare, protejarea copiilor pe net se impune tocmai pentru ca internetul să devină mai mult o resursă educaţională şi o oportunitate pentru o dezvoltare armonioasă. Copiii înşişi sunt conştienţi de ambivalenţa internetului, după acum aflăm de la Constantin Eugen Gheorghe, elev în clasa a VI-a în cadrul Şcolii Ferdinand I din Bucureşti. „Internetul pentru mine este o sursă de inspiraţie şi de informaţie. Cred că internetul poate fi folositor, dar în unele cazuri poate fi periculos. De exemplu, ne ajută la teme şi la găsirea de informaţii pentru proiecte şi ne oferă diverse cunoştinţe complexe într-un mod mai rapid. Totodată, pe internet sunt jocuri datorită cărora putem socializa cu cei de vârsta noastră. Pe de altă parte, trebuie să fim foarte atenţi ce site-uri folosim pentru că sunt multe piste ce ne pot duce la rău. Este important ca părinţii şi profesorii noştri să nu ne interzică folosirea internetului, ci din contră, să ne susţină când accesăm internetul.”
Tocmai pentru ca adulţii – părinţi şi educatori, deopotrivă – să monitorizeze mai bine activitatea celor mici pe net, dar să-i şi ghideze spre pagini şi activităţi sigure, autorităţile române au publicat ghidul „Primii paşi în siguranţă în viaţa digitală.” Editat de CERT.RO (Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică), broşura conţine informaţii elementare şi sfaturi orientative pentru navigarea sigură pe internet, aflăm de la Cătălin Aramă, director general CERT – RO. „Noi am structurat informaţiile şi categoriile de activităţi pe care le au copiii pe trei grupe mari: relaţionarea online, împărtăşirea de date despre ei şi accesarea de conţinut. Ghidul prezintă pentru fiecare dintre aceste categorii o serie de pericole identificate, sugerează nişte măsuri şi trage anumite concluzii. Desigur, sunt oferite soluţii cu caracter tehnic. În ghid sunt oferite adrese sau linkuri cu adrese utile unde adulţii se pot documenta şi îşi pot ghida primii paşi spre monitorizarea activităţii copiilor.”
De altfel, plasarea copiilor în centrul politicilor digitale – atât pentru o folosire optimă a internetului, cât şi pentru reducerea pericolelor – este recomandarea adresată de UNICEF.
