Ce meserii preferă liceenii din România?

Elevii din România știu să se conecteze la lumea în care trăiesc, fiind constienţi că revoluţia digitală va schimba fața lumii şi că, în următoarele decenii, datorită noilor tehnologii şi evoluţii ale economiei, vor apărea noi meserii pentru care ar treb

România Internațional, 06.02.2019, 14:22

Elevii din România știu să se
conecteze la lumea în care trăiesc, fiind constienţi că revoluţia digitală va
schimba fața lumii şi că, în următoarele decenii, datorită noilor tehnologii şi
evoluţii ale economiei, vor apărea noi meserii pentru care ar trebui
să se pregătească. Potrivit unui sondaj de opinie realizat de INACO -
Iniţiativa pentru Competitivitate,în cadrul proiectului Ghidul
Meseriilor Viitorului, majoritatea elevilor doresc să lucreze în
domeniul calculatoarelor, după cum ne spune Andreea Paul, preşedintele Asociaţiei
INACO: Doi din trei elevi consideră că noile
meserii ale viitorului vin din domeniile roboticii, al inteligenței
artificiale, al calculatoarelor și imprimării 3D. La asta visează tinerii
români. Sigur că acel Ghid la Meseriilor Viitorului i-a stimulat, le-a deschis
voi ferestre de oportunitate, i-a ajutat să înţeleagă implicaţiile asupra pieţei
muncii, ale tehnologiilor noi 4.0. I-a ajutat să înţeleagă că ele se aplică în absolut toate domeniile, de la
artă până la medicină. Elevii au înțeles că viața le va fi mai ușoară, că vom
munci mai inteligent, mai creativ, că au nevoie de noi abilităţi în piaţa
muncii din viitor. Ceea ce cred că o să va surprindă la acest sondaj, pe lângă
domeniul IT şi al medicinei, care par a fi foarte atractive pentru elevi, o să
vă surprindă rezultatele ce ţin de apetitul tinerilor pentru a se angaja în
armată şi poliţie. Aici procentele sunt de două ori mai mari decât în cazul
educaţiei. Au apărut în acest sondaj şi meserii exotice, cum ar fi pilot de
drone sau miner spaţial. Cred că asta este o inspiraţie emanată din Ghidul
Meseriilor Viitorului, dar cert este că ei ne dau semnalul foarte clar că
educația de astăzi este ruptă total de piața muncii din viitor.

Specialiştii din cadrul Asociaţiei INACO consideră că România este total nepregătită
pentru acest viitor, la capitolul edicaţie. Dar, prin proiectul Ghidul
Meseriilor Viitorului, lansat în toamna anului trecut, comunitatea de
profesionişti INACO vrea să arate tinerilor cum se va schimba lumea în
următorii ani, în ce domenii vor aparea meserii noi, dar si cele mai bune
previziuni despre economia şi piaţa locurilor de muncă. Deja câteva unităţi
şcolare din ţară au fost dotate cu tehnologie modernă, iar proiectul continuă,
după cum ne spune Andreea Paul: Suntem în discuții
avansate cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti pentru a crea
primele laboratoare inteligente 4.0 în Bucuresti. Ne gândim să facem
asta, în acest an, la 18 unităţi școlare și chiar în Constanța și
Călărași. Un laborator SMART LAB 4.0 trebuie să conțină 6 imprimante
3D, un scanner 3D, doi roboți educaționali multifuncționali, echipamente
externe de realitate virtuală, software aferente, materialele consumabile
necesare primului an de funcţionare şi mentenanţa asigurată pentru primul
an de funcţionare. Dar, esențial este şi trainingul cadrelor didactice,
și avem în vedere cam trei profesori pentru fiecare unitate de învățământ
implicată în acest program. Al doilea pas, pe care de data asta îl cerem
Ministerului Educației, este să se creeze în regim de urgență Grupul de
lucru pentru educația viitorului. Astfel încât, în anul următor, să putem
discuta despre un program național de utilare a școlilor cu aceste
tehnologii noi. Laboratoarele inteligente 4.0 sunt la fel de importante astăzi
ca şi laboratoarele de fizică, de chimie, de informatică, de geografie, de
biologie cu care ne-am obişnuit în şcoala românească.

Şi Marian Staş, expert în educaţie, consideră că sistemul de învăţământ
din România trebuie schimbat pentru a
crea o şcoală mai atractivă, în care elevul să fie determinat să
înveţe şi pasionat de ceea ce face: Scoala funcționează cu piedica pusă, cu frâna trasă,
puternic inadecvată nevoile reale ale societății și ale fiecărui copil în
parte. Aici mă refer la două dimensiuni distincte: la învățământul superior și
la învățământul preuniversitar. Poate că învăţământul superior e un pic mai
focalizat, deşi şi acolo am unele rezerve, dar, cu siguranţă, învăţământul
preuniversitar nu are nimic de a face cu ceea ce înseamnă nevoile reale ale copiilor de dezvoltare. Este de
fapt un învaţământ proiectat sindicalist, încremenit în paradigma lui
anterioară comunistă, fără nici un fel de relație cu ceea ce înseamnă
nevoia reală, autentică a societății și a tinerilor pentru viitor. In momentul
de faţă, şcoala preuniversitară e proiectată să aibe profesorii norme şi salarii,
nu să le fie bine copiilor. De aici nebunia asta cu 15 -16 -18 discipline pe
semestru, de aici nebunia cu meditaţii pe bani cu copii de la clase la care
predăm, de aici nebunia cu evaluare naţională de clasa a VIII-a, care, de fapt,
este o formă fără fond, pentru că subiectele sunt trivial de simple şi atunci
nu ierarhizează corect s.a.m.d.

In România doar 3 la sută dintre elevi
sunt olimpici, 42% dintre elevi nu înţeleg ceea ce citesc, iar rata abandonului
şcolar este în continuare printre cele mai ridicate din Uniunea
Europeană. Deocamdată, noul ministru al Educaţiei, reales a
4-a oară în aceasta funcţie, vrea să continue reforma cu o nouă Lege a
Educaţiei. Se vorbeste, printre altele, despre renunţarea
la manualul unic, trecerea la un bacalaureat diferenţiat sau la examen de treaptă.