Implicare civică în crearea unor geoparcuri UNESCO

Țară cu multe peisaje naturale superbe, diverse din punct de vedere al reliefului, florei și faunei, dar și cu comunități tradiționale inserate în aceste peisaje, mai ales în zonele de munte și deal, România are multe de oferit...

Christine Leșcu, 29.12.2021, 16:16

Țară cu multe peisaje naturale superbe, diverse din punct de vedere al reliefului, florei și faunei, dar și cu comunități tradiționale inserate în aceste peisaje, mai ales în zonele de munte și deal, România are multe de oferit și din perspectiva armonizării dintre om și natură. Exact acesta este și specificul geoparcului UNESCO, o structură care îmbină dezvoltarea durabilă cu ecologia și pentru care candidează și două proiecte românești: Oltenia de sub munte și Ținutul Buzăului. Candidaturile pentru statutul de geoparc UNESCO sunt inițiative ce vin din partea societății civile, așa cum, de altfel, se și potrivește unor proiecte care accentuează importanța comunităților locale în protejarea mediului și valorificarea sustenabilă a naturii.

Florin Stoican, reprezentantul Asociațiai Kogayon, a fost unul dintre cei care au militat pentru înființarea, cu mai mulți ani în urmă, a Parcului Național Buila Vânturarița din județul Vâlcea. Iar în iunie 2020 a transmis către UNESCO scrisoarea de intenție privind candidature regiunii Oltenia de sub munte, candidatură susținută de către Comisia Națională a României pentru UNESCO și cei 60 de parteneri ai proiectului.

Care sunt atuurile Olteniei de sub munte și unde anume se plasează prin raportare la Parcul Buila Vânturarița, aflăm acum de la Florin Stoican:

E un perimetru mai mare practic Parcul Național Buila Vânturarița e bijuteria coroanei în jurul căreia se constituie geoparcul. Parcul are 4.500 de hectare, iar geoparcul este de 15 ori mai mare și cuprinde teritoriul a șase localități din județul Vâlcea de la Vaideeni până la Băile Olănești. Cuprinde două mici stațiuni – Horezu și Băile Olănești – și patru localități rurale. Dar, practic, Oltenia de sub munte e mult mai mare. Ține de la Olt până la Dunăre, dar proiectul nostru se concentrează pe Vâlcea pentru că organizația nonguvernamentală pe care o conduc fiind una mică cu resurse limitate nu are putere să se ocupe de toată Oltenia de sub munte. Totuși, am ales numele ăsta tocmai ca să fie poarta deschisă pentru extinderea ulterioară a proiectului. (…) E o zonă mică în care pe un teritoriu restrâns găsești o foarte mare concentrație și diversitate de obiective naturale și culturale. Geoparcul înseamnă geo- diversitate și biodiversitate, deci patrimoniu natural: peisaje, peșteri, chei, situri fosilifere, argila de Horezu din care se face ceramica și apoi diversitatea culturală. E o zonă cu o concentrație foarte mare de monumente istorice, de muzee, de tradiții, de meșteșugari de artizani locali și geoparcul încearcă să le pună pe toate în niște oferte care să le combine și să promoveze zona ca destinație turistică.

După depunerea scrisorii de intenție, al doilea pas pentru obținerea statutului de geoparc UNESCO este transmiterea unei documentații cu proiectele referitoare la zonă, urmată de o evaluare a unor experți internaționali UNESCO care petrec o săptămână în teritoriu. Tot procesul ca Oltenia de sub munte să devină geoparc UNESCO va dura până în 2024, aproximează Florin Stoican, care consideră că așteptarea merită.

Avantaje sunt foarte multe. În primul rând vorbim de un concept cumva răsturnat față de cel de arie naturală protejată. Spre deosebire de aceste locuri, unde statul vine cu restricții și cu resurse pentru impunerea acestor restricții, geoparcul-urile sunt teritorii în care se promovează foarte mult dezvoltarea durabilă bazată pe patrimoniul natural. Se lucrează foarte mult la firul ierbii cu parteneri locali cu care se dezvoltă servicii și produse care, puse pe piață, aduc valoare înapoi prin turism. Dar nu numai, căci în timp comunitățile realizează adevărata valoare a patrimoniului pe care ele îl au acolo și automat vine și protecția organică dinspre comunitățile locale care ajung să prețuiască patrimoniul natural și cultural.

Un alt proiect care aspiră la statutul de geoparc UNESCO este Ținutul Buzăului, inițiat de asociația non-guvernamentală cu același nume. Ce zone din estul României înglobează Ținutul Buzăului, ne spune Răzvan Popa, președintele asociației.

Cuprinde 18 comune, așezate aproximativ la nord și la est de râul Buzău. E un teritoriu care începe chiar de la râul Buzău și include situri celebre precum cele de la vulcanii noroioși. Sunt patru situri acolo, de fapt. De regulă oameni vizitează Puțurile Mari care sunt cele mai renumite, dar nu și cele mai frumoase. Mai sunt Pâclele Mici, Fierbăturile de la Berca și Fierbăturile de la Beciu. Teritoriul nostru include și Focurile Vii, și așezările rupestre de la Colți și Bozioru. Conține, de asemenea, și zona cu zăcămintele și peșterile de sare de la Mânzelești.

Care au fost etapele parcurse până acum de Ținuțul Buzăului? Răzvan Popa revine cu răspunsul.

Este un proiect care a început în 2007, deci sunt mai mult de 14 ani. A durat mult, căci un proiect de construcție (…) de la realizare de infrastructură turistică, cercetare, promovare și creare de parteneriate. A trebuit să creăm o masă critică de susținere locală și nu mă refer doar la factorul politic care e foarte important, ci și la antreprenorii, și oamenii care locuiesc efectiv acolo. Când am fost aproape de a bifa criteriile UNESCO – trebuie îndeplinite 99 din 101 de criterii – (…) am realizat dosarul de candidatură în anul 2020. Iar apoi a început evaluarea propriu-zisă. Dosarul a fost evaluat, pe de o parte, de o comisie a UNESCO, apoi a fost evaluat independent de o comisie a Uniunii Internaționale a științelor biologice. Ei au evoluat practic partea geologică să vadă dacă aven un teritoriu cu valori naturale geologice de interes internațional. UNESCO a evaluat proiectul în special și criteriile de sustenabilitate. Apoi am primit două evaluări pozitive și UNESCO a trimis doi experți pe teren care au venit anul acesta în septembrie. (…) Ei au făcut un raport pe care l-au trimis către UNESCO, iar pe 10 decembrie Secretariatul UNESCO a votat recomandarea și pentru Ținutul Buzăului recomandarea în unanimitate a fost pozitivă.

Așadar, Ținutul Buzăului se pregătește să devină Geoparc UNESCO, iar numirea oficială va avea probabil loc în luna marie 2022, cu ocazia întrunirii Consiliului UNESCO.