Pandemia și efectele sale asupra psihicului elevilor

Dacă pandemia a lăsat o amprentă, în general, negativă din punct de vedere psihologic asupra adulților, ea n-a avut un efect benefic nici asupra copiilor al căror psihic este și mai sensibil.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Christine Leșcu, 13.04.2022, 12:05

Dacă pandemia a lăsat o amprentă, în general, negativă din punct de vedere
psihologic asupra adulților, ea n-a avut un efect benefic nici asupra copiilor
al căror psihic este și mai sensibil. Încă de acum doi ani, experții în
educație, psihologii și părinții au atras atenția asupra schimbărilor prin care
vor trece elevii, mai ales, din cauza izolării. Iar treptat, au apărut și
studiile care confirmă acest fapt, cel mai recent fiind un sondaj realizat de
Organizația Salvați Copiii.

Care sunt pe scurt concluziile sale, le aflăm de la
sociologul Ciprian Grădinaru. Toată situația trebuie privită oarecum
într-un context mai larg. Într-adevăr acești doi ani au scos din ritm copiii
și, de fapt, nu doar copiii. Vedem că o bună parte din ei, aproape jumătate, se
simt singuri triști, izolați, stresați. Dar se simt astfel pentru că, în
această perioadă, ei au fost izolați de grupurilor de prieteni. Au fost nevoiți
să intre într-un sistem educațional total nou, pe care nu-l încercaseră
niciodată. Au primit mai puține informații și cunoștințe și accesul la sistemul
educațional a fost redus. Pentru că, să nu uităm asta, o bună parte dintre
copii probabil nu au avut acces deloc sau au avut acces limitat la educație în
această perioadă. Și toate aceste cumulate ne duc la rezultate în care aproape
jumătate dintre copii spun că sunt nepregătiți pentru examene. Copiii de clasa
a VIII-a și a XII-a, deci cei din anii terminali de gimnaziu și, respective,
liceu, ne spun că sunt foarte stresați, că nu se simt siguri pe ei cu privire
la examenele care se apropie și, de fapt, rezultatele confirmă situația care o
anticipau experții în educație și în domeniile conexe.

La rândul lor, copii par să se evalueze cu obiectivitate. Doar o treime dintre elevii de clasa a VIII-a spun că se simt pregătiți
pentru examenele naționale care urmează. 31% dintre copiii din învățământul
secundar inferior și superior afirmă că au rămas în urmă cu materia școlară, în
vreme ceaproape unul din doi copii afirmă că temele sunt mai
grele comparativ cu anii precedenți. De aceea și nevoia de ajutor pe care o
resimt cei mici este mai mare decât în trecut. 51% dintre copii consideră că în acest an școlar au avut nevoie de mai
mult ajutor din partea profesorilor de la clasă, 13% de ajutor prin intermediul
meditațiilor, iar 9% din partea familiei. Elevii din clasa a
VIII-a afirmă într-o măsură semnificativ mai ridicată că au simțit nevoia să
facă meditații, comparativ cu colegii lor din alte clase. Pentru că sunt
conștienți de rămânerea lor în urmă, elevii se simt, pe bună dreptate,
frustrați. Iar aceasta nu este singura trăiere negativă pe care o resimt.

Potrivit studiului realizat de Organizația Salvați Copiii, liceenii se descriu
ca fiind furioși, triști sau obosiți. Totuși, tot elevii de clasa a VIII-a sunt
cei care se auto-caracterizează într-un grad mult mai mare ca fiind stresați,
speriați și obosiți. Iar această auto-percepție poate fi extinsă și la familia
lărgită, consideră sociologul Ciprian Grădinaru. Și părinții, nu numai copiii. Și părinții au fost
scoși din ritmul vieții de zi cu zi. Și pentru ei a fost o perioadă stresantă, cu
multe tensiuni. Și munca lor s-a schimbat , și interacțiunea lor s-a schimbat,
și ieșirile lor s-au schimbat sa, mă
rog, s-au redus. Asta e o rețetă perfectă pentru tensiuni în familie, pentru
diferite probleme în familie care, în mod sigur, nu au cum să nu afecteze și
membrii de vârstă mai mică.

Care ar fi cauzele acestor
trăiri? Tot Ciprian Grădinaru răspunde. Lipsa interacțiune și izolarea sunt principalele motive pentru care copiii
se simt astfel. Imaginați-vă că nu numai în ceea ce privește educația, viața
copilului s-a schimbat în acești 2 ani, ci și în alte aspecte ale copilăriei
lui. Gândiți-vă că au dispărut vacanțele așa cum le știau. Au dispărut
interacțiunile de zi cu zi cu prietenii s-au schimbat și s-au mutat online.
Într-adevăr copiii petreceau și înainte mult timp online și cifrele noastre din
alte studii erau destul de îngrijorătoare cu privire la acest fapt. Acum timpul
petrecut online a explodat, cu avantajele, dar mai ales cu dezavantajele
acestui lucru. Așa că toate aceste elemente – lipsa interacțiunii, izolarea,
statul foarte mult timp în casă, lipsa vacanțelor, lipsa majorității
activităților care făceau copilăria normală-
duc la tensiune, tristețe și așa mai departe. Și mai mult decât
atât, vedem că unii dintre copii sunt
mai afectați decât alții. Spre exemplu, adolescenții spun într-o măsură mai
mare că sunt triști comparativ cu copiii de vârstă mai mică, fetele comparativ
cu băieții și așa mai departe.

Cercetarea a fost realizată în luna
martie, pe un eșantion reprezentativ de aproximativ 1900 de copii având vârste
între 9 și 18 ani, împărțiți echilibrat între ciclurile învățământului
pre-universitar.