Probleme de mediu în București

Bucureștiul nu este cea mai poluată capitală europeană, dar are un nivel de poluare mult peste cel normal, punând astfel în pericol sănătatea locuitorilor.

Christine Leșcu, 27.04.2022, 16:00

Bucureștiul nu este cea mai poluată capitală europeană, dar are un nivel de poluare mult peste cel normal, punând astfel în pericol sănătatea locuitorilor. În plus, în ultimii ani, s-a constatat următorul fenomen: calitatea aerului în București este variabilă, mai ales în funcție de sezon. Astfel, iarna, iar mai nou și toamna, se înregistrează valori mai ridicate ale indicatorilor de calitate a aerului, pe fondul intensificării surselor de ardere. Aceste concluzii, împreună cu altele, se găsesc în Raportul de Cercetare privind calitatea mediului în București, lansat recent la cererea Fundației Comunitare București. Raportul constituie, de altfel, baza Platformei de mediu creată tot de această organizație non-guvernamentală, platformă unde sunt invitați să colaboreze activiști civici și reprezentați ai administrațiilor locale.

Problemele de mediu din București, numeroase și mulți ani ignorate, necesită acum combinarea eforturilor pentru găsirea unor soluții. Și acesta este motivul lansării acestei platforme. Dar orice demers trebuie să înceapă de la analizarea amănunțită a situației și asta a făcut profesorul universitar Cristian Iojă, autorul raportului de cercetare, analizând sursele de poluare din București. Iată ce-a constatat, pe scurt:

Bucureștiul are probleme cu particulele în suspensie, are probleme cu oxizii de azot, are probleme cu benzenul, are probleme cu mai multe mai multe categorii de de noxe. Toate se leagă, în mare parte, de modul în care alegem să ne mișcăm în cadrul orașului pentru că principala sursă de poluare a aerului o reprezintă traficul. Cei mai mulți dintre cetățenii orașului aleg mașina pentru a se deplasa în cadrul orașului. De asemenea, Bucureștiul are o rată destul de redusă a cetățenilor care utilizează transportul public, de exemplu. Dar ce înseamnă mai departe tipul ăsta de mobilitate? Mobilitatea aceasta înseamnă ocuparea spațiului public. Ne surprinde creșterea numărului de autovehicule înmatriculate în București din ultimii ani de zile. Dar pe asta trebuie să o transpunem mai departe în ocuparea spațiilor publice pentru că vedem că majoritatea trotuarelor sunt ocupate de autovehicule. Iar asta pune probleme în salubrizarea orașului pentru că, dacă instituțiile vor să curețe orașul, e un efort de-a dreptul fabulos să dai la o parte toate mașinile pentru a spăla o stradă. În continuare, referindu-ne la spațiile verzi, autoritățile ne arată niște cifre și ni se spune că suntem foarte aproape de ținta de spații verzi din legislație. Însă dacă ne uităm la ce există în realitate, vedem că principalele noastre spații verzi sunt aglomerate, poate de mașini.

Cum am ajuns în această situație? Prin combinarea dintre anumite interese economice și neglijența bucureștenilor, consideră profesorul Cristian Iojă: Cred că în momentul de față ceea ce trebuie înțeles la nivelul orașului este că dintr-un mediu poluat, dintr-un aer poluat, din calitatea proastă a apei, din deficitul de spații verzi, din gestionarea deficitară a deșeurilor și din consumul nostru exagerat, unii câștigă. Deci practic noi vorbim în momentul de față despre o economie care este orientată spre un model de consum al Bucureștiului unde nu se conștientizează sau nu se ia în calcul atât de mult problemele de mediu generate. Cred însă și că una dintre problemele principale din care derivă și problemele de mediu pe care le are orașul vine din faptul că există un atașament foarte scăzut încă pentru față de oraș. Există un atașament extrem de scăzut față de oraș și o să zicem o sensibilitate foarte scăzută în legătură cu ce se întâmplă mai departe ca urmare a gesturilor noastre individuale. Dacă luăm mașina zi de zi și pentru orice mișcare, trebuie să conștientizăm că nu avem cum să avem un aer curat. Dacă, de asemenea, avem un consum au un consum exagerat de produse, nu avem cum să avem o economie circulară. Deci practic gesturile acestea individuale multiplicate la scara orașului fac să avem multitudinea de probleme cu care ne confruntăm în momentul de față.

Gestionarea deșeurilor a devenit, într-adevăr, o problemă gravă în ultimii ani, căci gunoiul s-a înmulțit, iar autoritățile nu a ținut pasul în privința colectării selective, reciclării și depozitării. De aceea, la periferiile capitalei au apărut gropi improvizate de gunoi, iar în satele din apropiere se practică incedierea deșeurilor care eliberează în aer substanțe extreme de nocive pentru sănătatea bucureștenilor. Deocamdată, administrația nu pare să facă față numărului mare de incendieri, iar intervențiile Gărzii de mediu sunt precare comparative cu amploarea fenomenului. În general, modul de a acționa al autorităților este stângaci și îngreunat de birocrație, după cum a observat chiar primarul sectorului 2, la preluarea mandatului. Radu Mihaiu:

Poliția locală a venit să ne spună că ar trebui să dăm amenzi celor de la Apele Romane că nu și au curățat apele. Avem salba de lacuri din nord-estul Bucureștiului și am avut o discuție cu Apele Române care au zis că și ei ne pot da amenzi pentru că cetățenii Sectorului 2 aruncă gunoi în apele orașului. Eu cred că a fost definitoriu pentru felul în care se raportau autoritățile în acel moment la gestiunea deșeurilor: cum să ne amendăm unii pe alții. Ne-am așezat la masă cu domnul director de la Apele Române și-am propus să facem ceva în comun. Am semnat un protocol care a durat vreo trei luni de zile să-l formulăm, căci, deși exista voința politică, asta este birocrația românească. Trei luni de zile a durat să semnăm un protocol prin care Apele Române contribuie cu utilaje și Primăria Sectorului 2 scoate din apă aceste deșeuri și le duce la groapa de gunoi. Și am scos peste 10.000 de tone de deșeuri din salba de lacuri din București care arată în ce hal de poluare ne-au adus ultimii 30 de ani. Gunoiul nu dispare. Dacă îl preia o firmă, nu înseamnă că dispare. De foarte multe ori ajunge pe camp, ajunge în apă și de foarte, foarte multe ori ajunge în sobele oamenilor. Asta este o realitate. De multe ori se ard lucruri în București și se ard în sobele oamenilor. Ar trebui să gestionăm acest lucru. Ne ajută foarte mult colaborarea cu societatea civilă.

Chiar colaborarea dintre societatea civilă și autorități este ținta Platformei de mediu lansată recent de Fundația Comunitară București care este, însă, pe deplin conștientă de faptul că această colaborarea trebuie extinsă pe o perioadă foarte îndelungată pentru a da roade și a reduce poluarea.