Consumul de droguri în România, încotro?

Problema consumului de droguri în rândul tinerilor şi elevilor, tratată, pentru prima dată, drept risc major la adresa siguranţei individuale şi naţionale

Adaugă ca sursă preferată în Google

Roxana Vasile, 18.10.2023, 13:10

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a convocat pe 12 octombrie Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Pe ordinea de zi a fost inclusă și problema consumului de droguri în rândul tinerilor şi elevilor, tratată, pentru prima dată, drept risc major la adresa siguranţei individuale şi naţionale. Ce a decis CSAT? Constituirea unui grup de lucru interinstituţional – format din secretari de stat, reprezentanţi ai SRI, procurori şi specialişti – care să prevină și să combată riscurile generate de traficul şi consumul de substanțe interzise prin elaborarea unui plan de acţiune cu obiective, măsuri şi responsabilităţi.

Cu numai circa o lună înainte, la deschiderea noului an școlar, președintele Iohannis declara: Este o problemă care preocupă din ce în ce mai mult societatea noastră şi mă bucur că există un interes crescut pentru a încerca să găsim soluţii de combatere a acestui flagel. În acelaşi timp, vreau să subliniez importanţa comportamentelor preventive şi responsabile. Este crucial ca tinerele generaţii să înţeleagă încă de la o vârstă fragedă pericolele şi consecinţele dramatice ale consumului de droguri, alcool şi tutun.

Dacă la cei numai 19 ani ai săi, Vlad Pascu ar fi înțeles din timp că drogurile îi pot distruge viața, poate că tragedia din vară, de pe litoral, pe care a provocat-o nu s-ar fi petrecut! Doi studenți au fost uciși și trei răniți de mașina pe care o conducea sub influența mai multor substanțe interzise, evenimentul generând o emoție foarte puternică printre români. Iar aceasta e numai o picătură din marea de informații din ultima vreme privind amploarea consumului de droguri în România.

Se vorbește, prin urmare, de elaborarea unei legi care să reglementeze testarea anti-drog a elevilor în şcoli. Se are în vedere, de asemenea, modificarea Codului Rutier sau elaborarea unui registru cu persoane care comit infracţiuni din sfera traficului de droguri.

Pe lângă majorarea pedepselor cu închisoarea în cazul îndemnului la consum, Ministerul de Interne propune confiscarea maşinilor în care sunt descoperite droguri sau care sunt folosite la traficul de substanţe interzise. A fost suplimentat numărul maxim de posturi de procurori antidrog ai DIICOT. Nu în ultimul rând, un proiect de lege depus la Camera Deputaţilor propune ca pedepsele pentru trafic de droguri să fie doar cu executare. De ce? Explică ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu:

Până acum, legislaţia prevedea pedeapsa fie a amenzii, fie a închisorii cu executare, fie cu suspendare. Însă, fără să ne ascundem sau să ascundem gunoiul sub preş, trebuie să înţelegem următorul lucru: că această modificare este absolut necesară, având în vedere creşterea numărului de cauze de soluţionat care au ca obiect infracţiuni din sfera traficului ilicit de droguri la nivelul anului 2023. Ca să vă dau exemplu, anul acesta, până la sfârşitul lunii septembrie, erau înregistrate pe tematica droguri 22 de mii de cauze, faţă de 18.000 în aceeaşi perioadă a anului trecut. Este greu de identificat câte vizează traficanţi și câte vizează consum, pentru că este o tematică complexă.

Însă cred că este foarte important să înţelegem că traficul de droguri condiţionează și consumul. Cu cât ai trafic de droguri mai accentuat, cu atât consumul va fi mai mare. De aceea, ca să duci consumul la un număr redus, va trebui să găseşti pârghii pentru scăderea traficului de droguri, fie că sunt de risc, fie că sunt de mare risc. Ce spune propunerea legislativă? Că rigorile acestei legi trebuie să fie suportate de traficanţi, în sensul în care nu vom mai avea pentru traficanţii de droguri de mare risc suspendarea executării pedepsei. Ei vor sta în închisoare, dacă se ajunge la o hotărâre de condamnare pentru traficul de droguri respectiv.

Vlad Zaha, expert în criminologie, crede că efortul reprezentanților statului se concentrează, însă, dimpotrivă, mai degrabă pe depistarea și pedepsirea milioanelor de consumatori. Sunt, prin urmare, propunerile de consolidare a cadrului legislativ menite să lovească în miezul problemei? Răspunsul lui Vlad Zaha este ʹnuʹ:

Eu cred că România nu are neapărat nevoie de mai mulţi procurori sau de legi mai dure, pentru că avem printre cele mai dure legi din Uniunea Europeană. În schimb, avem o problemă foarte mare de eficienţă a resurselor pe care le avem deja. 80% din munca unui poliţist, procuror este cumva focusată asupra consumului şi nu asupra traficului. Cam asta este problema! Este bine că se mişcă lucrurile când se pune un pic de presiune publică, vedem şi săptămânile astea că se descoperă tot felul de sere de canabis, se descoperă cantităţi mai semnificative, dar asta strict, cred eu, din cauza presiunii publice, pentru că în ultimii doi ani nici nu a fost atât de mare presiune publică şi nici nu s-a descoperit nimic, ca să înţelegem exact la ce ne referim. Se estimează că dimensiunea pieţei drogurilor în România este de peste 250 de milioane de euro pe an.

Problema drogurilor nu va dispărea nici în două luni, nici în cinci, nici într-un an, nici în zece – sunt conștiente autoritățile. Cum lupta este de durată și acerbă, e foarte important ca tematica privind substanțele interzise să fie ţinută cât mai sus în agenda publică. Cu atât mai mult cu cât potrivit statisticilor oficiale, 1 din 10 români a consumat droguri cel puţin o dată. În cazul tinerilor, raportul este de aproape 2 din 10. Iar vârsta unui consumator debutant a ajuns să fie cuprinsă între 10 și 14 ani.