Cum monitorizăm spatiile verzi din București
Capitală cu mari probleme de poluare, Bucureștiul este deficitar și la numărul de metri pătrați de spațiu verde. Iar această situație reflectă, de fapt, starea actuală a legislației în domeniu.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Christine Leșcu, 10.01.2024, 10:37
Capitală cu mari probleme de poluare, Bucureștiul este deficitar și la
numărul de metri pătrați de spațiu verde. Iar această situație reflectă, de
fapt, starea actuală a legislației în domeniu. De pildă, de mai mulți ani nu
există un registru funcțional al spațiilor verzi, deși în 2011 a fost elaborat
un document de acest tip.
Consiliul General nu l-a votat, însă, din cauza a
numeroase probleme metodologice și a faptului că, în realitate, nu oferă nicio
protecție spațiilor verzi. Este mai degrabă un document consultativ, fără
valoare juridică, ne spune Victoria Carasava, coordonatoare de proiecte la Art
Fusion, organizația non-guvermanentală care a inițiat o petiție civică pentru
urgentarea adoptării Registrului spațiilor verzi.
Victoria Carasava: Noi, în octombrie, am demarat o campanie pentru urgentarea refacerii
acestui registru, făcut așa cum prevede legea, pentru a putea fi votat de
Consiliul General al Bucureștiului și pentru a avea valoare administrativă.
Din
octombrie și până acum, peste 5.000 de bucureșteni au semnat petiția noastră.
Sperăm ca, în continuare, cât mai mulți dintre bucureșteni să semneze această
petiție și să arate Primăriei că lipsa spațiilor verzi la nivelul Bucureștiului
este o problemă reală.
Iar în paralel, pe lângă această petiție, am înaintat o
scrisoare deschisă către Primăria Municipiului București (PMB), semnată în prezent
de 29 de organizații ale societății civile și grupuri de inițiativă civică,
civice locale. Iar împreună, prin aceste două demersuri, scrisoarea deschisă,
dar și petiția, ambele depuse în luna decembrie către PMB, sperăm să primim
într-un final un răspuns din partea primăriei și din partea primarului general
pentru a transparentiza un pic acest proces și pentru a vedea exact care sunt
termenele limită cu care lucrează primăria privind refacerea acestui registru.
Care ar fi problemele actualului
registru și ce speră societatea civilă că va fi remediat printr-un nou
document ? Răspunde tot Victoria Carasava:
Registrul actual
practic nu a arătat de fapt care este cantitatea și calitatea reală a spațiilor
verzi de la nivelul Bucureștiului. Apăreau în acest registru arbori în locuri
în care nu au existat niciodată. Au fost indexate anumite spații care, legal,
nu ar fi trebuit să facă parte din registru.
În plus, apărea o altă problemă
foarte gravă. În momentul în care a fost făcut acest prim registru, el nu a
fost bugetat pentru a fi și actualizat pentru că Legea spațiilor verzi ne spune
că acest registru este un instrument dinamic, care inventariază tot patrimoniul
verde al unui oraș și trebuie să reflecte absolut orice schimbare calitativă
sau cantitativă care apare pe aceste spații verzi.
Din păcate, se pare că elaborarea
acestei registru va mai dura, căci depinde de legea spațiilor verzi și de codul
urbanismului, acte normative aflate acum în dezbatere parlamentară pentru
adoptarea unor amendamente. Unele dintre aceste amendamente vizează chiar
posibilitatea ca unele spații verzi aflate în proprietate privată să-și poată
modifica statutul și să devină zone funcționale rezidențiale. Ori asta ar
însemna o reducere a spațiului verde deja limitat, consideră mai multe
organizații ecologice, dar și primarul general. Până una alta, însă, chiar Primăria
generală rămâne în expectativă.
Victoria Carasava: În acest moment,
pentru că în Parlament, de câteva luni există discuții privind schimbarea Legii
spațiilor verzi, dar și a Codului Urbanismului, este foarte posibil ca să se
schimbe aceste reglementări și să devină un pic mai complicată discuția
referitoare la ce intră în acest registru. Iar din câte am înțeles, asta ar fi
chiar unul dintre motivele pentru care în acest moment
Primăria nu demarează
procesul de achiziție pentru serviciile de refacere a acestui registru.
Primăria nu are, dintr-un punct de vedere, capacitatea de a face singură acest
registru. Acest instrument necesită foarte multă muncă, necesită colectarea
foarte multor informații de pe teren, un proces care ar dura minim un an,
pentru că absolut toți arborii, de exemplu, trebuie indexați.
Trebuie colectate
datele în două perioade separate ale anului, atunci când arborii sunt în
vegetație, dar și atunci când nu sunt în vegetație. Deci este un proces de
lungă durată, motiv pentru care primăria trebuie să subcontracteze acest
serviciu, iar noi sperăm să ajungem să creăm o relație un pic mai transparentă
și bazată pe colaborare cu PMB-ul, pentru a explora împreună opțiunea de a face
un registru al spațiilor verzi etapizat.
În realitate, tot procesul ar trebui
urgentat, spațiile verzi fiind vitale pentru sănătarea populației.
Bucureștenii, de pildă, se bucură doar de șapte metri pătrați pe cap de
locuitor, acest calcult fiind, de altfel, discutabil, consideră Victoria
Carasava:
Șapte metri pătrați reprezintă estimarea
Comisiei Europene. Este o estimare de acum câțiva ani. În prezent, probabil
estimarea asta nu mai reflectă realitatea. Este foarte posibil să avem chiar
mai puțin spațiu verde acum, prin comparație.
De asemenea, recomandarea minimă
de spațiu verde a Organizației Mondiale a Sănătății este de 50 de metri pătrați
pe cap de locuitor. În acest moment, cum am menționat, nu știm exact care este
situația, iar asta este foarte grav. Dar noi cerem nu doar refacerea acestui
registru, dar și un plan de acțiune clar pentru extinderea și întregirea
rețelei verzi a orașului, lucru care este menționat chiar și de Legea spațiilor
verzi, care ne spune că acest registru sau audit al spațiilor verzi, trebuie să
vină și cu un plan de extindere a rețelei de spațiu verde la nivelul orașelor
din România.
Un registru al spațiilor verzi ne ar ajuta foarte mult să
identificăm de fapt terenuri degradate care sunt ori spații publice, ori
aparțin de instituții ale statului sau chiar sunt spații private, terenuri care
ar putea fi transformate în viitor în parcuri.
