Aur şi cianuri

Compania canadiană Roşia Montana Gold Corporation a obţinut, în 1999, de la statul român, o licenţă de exploatare pe o perioadă de 20 de ani a zăcămintelor aurifere din Munţii Apuseni.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 20.09.2013, 09:42

Compania canadiană Roşia Montana Gold Corporation a obţinut, în 1999, de la statul român, o licenţă de exploatare pe o perioadă de 20 de ani a zăcămintelor aurifere din Munţii Apuseni. De atunci, proiectul împarte societatea românească în două tabere. De o parte sunt cei care, alături de ecologişti şi istorici, se opun, considerând că dincolo de interesele economice trebuie să primeze conservarea mediului, a vestigiilor şi a patrimoniului arhitectural din zonă. De cealaltă parte sunt cei care spun că punerea în aplicare a proiectului ar salva o zonă grav afectată de şomaj.

Recent, proiectul de la Roşia Montana a primit aviz favorabil de mediu din partea ministerului de resort şi a ajuns în Parlament, trimis de guvernul de la Bucureşti.

Mii de oameni au ieşit în stradă cerând oprirea proiectului atât în capitala României, cât şi în alte oraşe din ţară, la Paris, New York sau Bruxelles. Motivaţiile diferă – unii sunt nemulţumiţi de redevenţa prea mică, alţii de impactul asupra mediului înconjurător a unei mine de suprafaţă de dimensiuni foarte mari, în timp ce alţi protestatari resping tehnologia prin care s-ar extrage aurul. Aceasta ar implica folosirea de cianuri la extragerea aurului din minereul excavat, iar sterilul rezultat ar urma să fie depozitat într-un imens baraj de decantare.

Siguranţa barajului a fost auditată de experţi, iar tehnologia nu este periculoasă – susţin reprezentanţii firmei canadiene. Vicepreşedintele Departamentului de Mediu al Roşia Montana Gold Corporation, Horea Avram: Înainte să ajungă în iaz, sterilele astea de procesare vor fi neutralizate, iar concentraţia de cianură va fi undeva la o medie de 3 mg/litru. Principala calitate a acestui reactiv este că se degradează natural. Deci, este o informaţie falsă că în acel iaz de decantare vor rămâne cianurile. Dacă noi am opri astăzi exploatarea, ar însemna ca în doua-trei luni de zile concentraţiile să scadă sub 0,01%, adică de zeci de ori sub limitele stabilite de Uniunea Europeană şi de România.”

La manifestaţii în favoarea proiectului au recurs şi oamenii din Roşia Montana, iar mai mulţi mineri s-au blocat, pentru câteva zile, în subteran, cerând să înceapă exploatarea aurului. Pentru că – spun ei – fără reluarea mineritului, şomajul în zona va fi masiv şi regiunea condamnată la sărăcie.

600 de locuri de muncă nu merită un proiect despre care se spune că ar avea un impact devastator asupra mediului, afirmă, însă, Asociaţia Alburnus Maior, opozant vechi al proiectului. Argumentele fiecărei tabere vor fi analizate într-o comisie parlamentară specială, înfiinţată în această săptămână, şi de la care se aşteaptă să înainteze apoi plenului Parlamentului o imagine completă asupra situaţiei. În cazul respingerii proiectului, statul român riscă un proces cu daune de peste 2 miliarde de dolari. Suma ar reprezenta profitul estimat şi investiţiile de 550 de milioane făcute până acum de compania candiană. În ce constau aceste investiţii ?

Ionel Blănculescu, consilier al premierului: După cum am observat din materialele prezentate de către companie, de către guvern, rezultă o listă de investiţii, între care am observat că cea mai importantă este un studiu geologic, despre care am înţeles ca a durat vreo şapte ani de zile

300 de tone de aur şi 1600 de tone de argint se pot extrage de la Roşia Montana, spun reprezentanţii firmei canadiene, acesta fiind al treilea cel mai mare depozit din lume. În plus, se estimează existenţa unor cantităţi însemnate de metale rare, considerate de mulţi adevărata miză a proiectului. Roşia Montana Gold Corporation ar urma să plătească statului român o redevenţă de 6% din valoarea producţiei, după ce iniţial valoarea fusese stabilită la 2%. Luând în calcul valoarea metalelor preţioase, României ar urma să-i revină circa un miliard de dolari. Proiectul minier ar urma să se întindă pe o perioadă de 25 de ani – doi necesari pentru construirea infrastructurii de minerit, 16 ani pentru exploatarea propriu-zisă şi încă şapte ani pentru reabilitarea zonei şi închiderea exploatărilor.

România trebuie sa-si exploateze resursele naturale respectând standardele europene în materie, a subliniat premierul Victor Ponta, potrivit căruia prin dezbatere publică vor fi cunoscute aspecte esenţiale care ţin de materializarea sau nu a acestui proiect. Pentru că, de aproape 15 ani de când acest proiect există, informaţiile apărute au fost în mare parte confuze, lăsând loc de speculaţii.