Provocări pentru România în 2014
Pentru România, 2014 este an electoral. În mai, românii vor fi chemaţi la urne pentru a-i desemna pe cei 32 de europarlamentari, iar spre sfârşitul anului pentru a decide cine va fi succesorul lui Traian Băsescu în funcţia de şef al statului.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 10.01.2014, 10:51
Pentru România, 2014 este an electoral. În mai, românii vor fi chemaţi la urne pentru a-i desemna pe cei 32 de europarlamentari, iar spre sfârşitul anului pentru a decide cine va fi succesorul lui Traian Băsescu în funcţia de şef al statului.
Prea puţin interesaţi în ultimii ani de alegeri, românii nu dau semne că acum lucrurile vor sta altfel. Un recent sondaj de opinie privind alegerile pentru Parlamentul European relevă că aproape 90% dintre români nici măcar nu ştiu când va avea loc scrutinul, iar o treime nu cunosc numele niciunui europarlamentar român. Totodată, 78% dintre români nu ştiu cine este preşedintele Comisiei Europene, doar 7% dintre respondenţi sunt foarte mulţumiţi de activitatea europarlamentarilor români, în timp ce un sfert s-au declarat nemulţumiţi. Principalul motiv invocat de aproape jumătate dintre cei nemulţumiţi este că reprezentanţii României nu au apărat drepturile românilor. Deşi se estimează că alegerile europarlamentare vor fi marcate de o prezenţă scăzută la urne, analiştii consideră că acestea vor da o perspectivă asupra modului în care vor reuşi partidele să se mobilizeze în vederea alegerilor prezidenţiale de la sfârşitul anului.
Într-un interviu pentru Radio România, profesorul Andrei Ţăranu spune că, de cele mai multe ori, realitatea politică europeană nu este interesantă pentru cetăţenii europeni şi probabil nici România nu va face excepţie. În opinia sa, partidele se vor înfrunta mai degrabă într-o linie ideologică, dar vor folosi modelele consacrate în campaniile electorale interne şi anume scandaluri şi atacuri la persoană. Profesorul Andrei Ţăranu: Nu numai în România, aproape peste tot, subiectul european este unul derizoriu. Nu este un subiect care să intereseze publicul larg, deşi, trebuie să ne uităm, sunt foarte multe decizii ale Comisiei Europene, ale Parlamentului European care ne afectează în mod nemijlocit viaţa. Partidele naţionale nu ştiu să li se adreseze cetăţenilor români cu subiecte europene. Li se adresează, mai degrabă, cu subiecte interne, multe dintre ele bazate pe un sindrom de ură, pe încercarea de a se victimiza ei şi de a arunca forme şi umbre negre asupra duşmanului, fără a propune ceva foarte important.”
Pentru alegerile prezidenţiale de la sfârşitul anului sunt anunţate până în acest moment trei candidaturi: Crin Antonescu, susţinut de USL, Cătălin Predoiu din partea PDL şi Mihai Răzvan Ungureanu, candidat al partidului Forţa Civică. Andrei Ţăranu nu exclude varianta apariţiei unui personaj independent: Acest nou preşedinte, pe care îl vom avea în 2014, va fi un preşedinte care va continua sau va abandona linia generată de preşedintele actual şi anume domnul Traian Băsescu. Cel care îi va urma preşedintelui Traian Băsescu va trebui să fie o altfel de figură, motiv pentru care, cred, toţi cetăţenii sunt interesaţi să vadă cine este, cum va fi această figură.”
Cetăţenii sunt interesaţi de personajul politic al preşedintelui, de aceea prezenţa la vot va fi mai mare decât în cazul alegerilor europarlamentare, crede Andrei Ţăranu.
Pe plan extern, România aşteaptă chiar în această lună publicarea de către Comisia Europeană a raportului privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Acesta survine în condiţiile în care Camera Deputaţilor a aprobat, pe 10 decembrie, mai multe modificări la Codul Penal, una dintre acestea scoţând preşedintele şi parlamentarii din categoria funcţionarilor publici. Implicit, aceştia nu vor mai putea fi cercetaţi şi pedepsiţi pentru fapte asociate corupţiei – abuzul în serviciu, luarea de mită sau traficul de influenţă – sau pentru conflict de interese.
La scurt timp după adoptarea modificărilor, şeful statului a atras atenţia asupra posibilelor consecinţe asupra raportului MCV. Traian Băsescu: “Modificarea Codului Penal în favoarea oamenilor politici este un lucru pe care nu ni–l iartă nimeni şi eu vă spun, de pe acum, cum va fi în raport. Oricum va exista o formulare de genul –
După reacţiile de dezaprobare venite inclusiv prin ambasadele unor state occidentale la Bucureşti, readucerea în discuţie a eliminării mecanismului de verificare este văzută ca fiind nu tocmai oportună. Prevăzută pentru martie 2011, aderarea României la spaţiul de liberă circulaţie europeană rămâne încă un obiectiv de atins.
La Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, de la Bruxelles, din luna decembrie, alături de Bulgaria, România a reiterat că a îndeplinit toate criteriile acquis-ului Schengen, fapt recunoscut, de altfel, de toate ţările membre. Bucureştiul şi Sofia au prezentat o declaraţie politică în care îşi exprimă dezamăgirea şi susţin că nu există niciun motiv juridic concret pentru o nouă amânare.
Nu în ultimul rând, pentru autorităţile române 2014 este anul în care va trebui consolidată timida creştere economică din 2013. Bugetul pentru acest an este construit pe o creştere estimată de 2,2% din PIB, o inflaţie de 2,4 procente şi un curs euro/leu de 4,45.
