Aniversări şi provocări
Pentru români, 9 mai are o triplă semnificaţie - Ziua Victoriei împotriva Germaniei naziste, cea a Independenţei şi Ziua Europei – sărbătorită alături de celelalte 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 16.05.2014, 10:22
Pentru români, 9 mai are o triplă semnificaţie – Ziua Victoriei împotriva Germaniei naziste, cea a Independenţei şi Ziua Europei – sărbătorită alături de celelalte 27 de state membre ale Uniunii Europene, organizaţie din care România face parte din 2007.
În opinia şefului statului român, Traian Băsescu, principalul mesaj pe care Uniunea Europeană trebuie să-l transmită este acela de unitate, în contextul în care, în prezent, echilibrul dintre apărarea intereselor naţionale şi conservarea legitimităţii internaţionale este ameninţat. Traian Băsescu: Avem nevoie de unitate şi solidaritate, în interesul Uniunii Europene, atât pentru a contracara ofensiva partidelor populiste şi extremiste, cât şi pentru a ne apăra interesele faţă de agresiunile externe nu mai puţin importante care vin dinspre răsărit.”
Vorbind, cu prilejul Zilei Europei, despre trecutul şi viitorul Uniunii Europene, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, amintea că ultimul deceniu de integrare europeană a fost marcat de realizări istorice, pornind de la extinderea Uniunii Europene, începând cu 2004, pentru a include ţări central şi est-europene, precum şi alte ţări din bazinul mediteraneean, dar şi de o serie de crize fără precedent. El a menţionat, în primul rând, criza legată de imposibilitatea de a ratifica noul tratat de funcţionare a Uniunii Europene, care a început în 2005 şi care a fost depăşită doar odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona din 2009. Din 2008, a urmat criza financiară – a adăugat preşedintele Comisiei Europene, amplificată ca urmare a efectului combinat al crizei datoriilor suverane, al crizei economice şi al celei sociale. Referindu-se la viitorul comunitar, José Manuel Barroso a remarcat cât de actuale sunt principiile enunţate în 1950, când s-au pus bazele Uniunii Europene: ”Trebuie să construim poduri prin care să legăm trecutul de viitor, păstrând valorile noastre comune. O comunitate care s-a născut din dorinţa oamenilor de a construi o Europă paşnică, liberă şi unită. Procesul de integrare europeană este unul dinamic şi care a făcut faţă multor crize în ultimii zeci de ani, pe principiul progreselor pas cu pas pentru că, într-adevăr, aşa cum spunea şi Robert Schuman, Europa nu se construieşte dintr-o dată sau după un plan unic, ci prin realizări concrete care să creeze solidaritate. Suntem într-un moment în care Uniunea Europeană nu mai poate progresa prin consens implicit, prin metode tehnocrate, birocratice sau chiar diplomatice. Avem nevoie de metode democratice pentru construirea unui spaţiu european pentru cetăţeni.”
José Manuel Barroso s-a pronunţat, pe de altă parte, pentru o dezbatere reală privind viitorul Uniunii, pentru că, spune preşedintele Comisiei, suntem martorii unor fricţiuni între nord şi sud, între săraci şi bogaţi, între ţări debitoare şi ţări creditoare, între centru şi periferie. Oficialul european a vorbit şi despre noile provocări, generate de evenimentele din Ucraina, catalogate de preşedintele Comisiei Europene drept probabil cea mai mare provocare la adresa securităţii şi păcii în Europa de după căderea cortinei de fier şi a Zidului Berlinului”. Anexarea Crimeei de către Rusia şi situaţia tot mai alarmantă din estul Ucrainei domină agenda de fiecare zi a politicii externe. Ştirile din zonă, tot mai îngrijorătoare, indică o falie tot mai profundă între Moscova şi Occident. Iar sancţiunile instituite împotriva Rusiei ca represalii au rămas fără efectul scontat.
Între timp, spune Cătălin Harnagea, fost director al Serviciului român de Informaţii Externe: Sigur că se încearcă, după cum observăm, vizitele din ce în ce mai dese pe, hai să îi spunem, aliniamentul NATO estic – şi în Polonia şi în România – multor persoane, multor oficialităţi, multor organizaţii care au un control şi au o potenţă militară. Este un du-te-vino nu neapărat diplomatic, dar un du-te-vino care arată interesul şi, mai ales, decizia pe care cel puţin Washingtonul a luat-o în faţa acestei ameninţări, fiindcă totuşi este o ameninţare din partea Rusiei, ceea ce Washingtonul nu credea că o să se întâmple după 1990, fiind ocupat cu alte conflicte, cu alte războaie, cu alte interese. S-a întâmplat şi, pus în faţa faptului împlinit, va reacţiona şi se vede că reacţionează. În acest caz şi în acest moment, România are o poziţie privilegiată de care trebuie să ţină cont fiindcă, împreună cu Polonia, ea poate forma, desena un aliniament militar cel puţin în faţa unui conflict sau în faţa unui pericol dinspre est, oricare ar fi acela.”
Republica Moldova, considerată un jucător-cheie în această parte a continentului, va semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană pe 27 iunie. Anunţul a fost făcut la Chişinău de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, iar evenimentele din Ucraina se pare că au avut şi ele rolul lor în accelerarea apropierii Chişinăului de Bruxelles.
