Guvernele şi drepturile omului
''Cazurile de încălcare a drepturilor omului au jucat un rol major în apariţia sau agravarea multora dintre crizele actuale'' din lume, apreciază Human Rights Watch în raportul său anual.
Corina Cristea, 20.02.2015, 10:22
Cazurile de încălcare a drepturilor omului au jucat un rol major în apariţia sau agravarea multora dintre crizele actuale din lume, apreciază Human Rights Watch în raportul său anual. Organizaţia atrage atenţia că atunci când iau măsuri de combatere a terorismului şi de securitate, guvernele nu trebuie să ignore drepturile omului.
Prezentat la Beirut de directorul executiv al HRW, Kenneth Roth, documentul de 656 de pagini analizează situaţia drepturilor omului în peste 90 de ţări din întreaga lume. Raportul arată că ascensiunea grupării extremiste Statul Islamic se află printre provocările globale care au avut ca rezultat imediat subordonarea drepturilor omului. Dar Statul Islamic nu a apărut de nicăieri. Pe lângă vidul de securitate lăsat de invadarea Irakului de către SUA în 2003, politicile sectare şi abuzive ale guvernelor irakian şi sirian şi indiferenţa internaţională faţă de ele au fost factori importanţi care au alimentat SI, menţionează raportul.
Peste 200 de mii de persoane au fost ucise în cei patru ani de conflict intern în Siria, iar, potrivit documentului, Statele Unite şi aliaţii săi au permis ca acţiunile lor militare contra grupării Statul Islamic să umbrească eforturile al căror scop este să determine regimul Assad să pună capăt abuzurilor. Conform documentului citat, multe ţări, printre care Nigeria, Kenya, Egipt şi China au răspuns la ameninţări reale sau presupuse de terorism prin politici abuzive care în final au dus la crize. De asemenea, raportul avertizează că în Franţa există pericolul ca răspunsul guvernului la atacul de la redacţia publicaţiei Charlie Hebdo – folosirea legislaţiei antiteroriste pentru a pune sub acuzare discursul care nu incită la violenţă – să aibă un efect de inhibare asupra liberei exprimări şi să încurajeze alte guverne să utilizeze legi asemănătoare contra oponenţilor. În cele peste 600 de pagini, Human Rights Watch detaliază încălcări ale drepturilor omului în toate regiunile lumii unde sunt înregistrate conflicte şi sunt radiografiate cauzele pentru care s-a ajuns la crizele majore ce afectează milioane de oameni.
Preşedintele organizaţiei spune că ceea ce a fost cândva primăvara arabă a devenit acum conflict şi represiune în respectivele ţări, islamiştii extremişti comit crime în masă în Orientul Mijlociu, părţi din Asia şi Africa, iar în Ucraina au apărut tensiuni de tipul războiului rece şi un avion civil a fost doborât. Uneori pare că lumea este pe cale să se destrame, mai spune Kenneth Roth. Pe baza evenimentelor analizate pentru anul 2014 el consideră că „multe guverne ale lumii, deşi par preocupate de drepturile omului, consideră că ameninţările de securitate sunt mai importante decât drepturile omului, pe care le tratează ca pe un lux şi le pun într-un plan secund. Această abordare este nu numai greşită, dar şi lipsită de perspective şi contraproductivă”, apreciază preşedintele organizaţiei Human Rights Watch.
În ce priveşte situaţia din estul Ucrainei, raportul spune că cel mai mult au avut de suferit civilii şi remarcă abuzurile comise de ambele părţi în conflict, ca şi faptul că atenţia acordată conflictului din est a făcut să treacă neobservate abuzurile comise de Rusia în Crimeea, pe care a ocupat-o în 2014 şi unde tătarii, militanţi împotriva anexării şi ziariştii au devenit ţinte ale grupurilor paramilitare ruseşti.
Pentru România, ca stat de graniţă în NATO, consolidarea flancului estic al Alianţei reprezintă o prioritate absolută în acest moment, spun autorităţile române.
Recent, în cadrul unei dezbateri GLOBSEC pe teme strategice desfăşurate la Bratislava, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, a făcut referire la criza de securitate fără precedent în Europa după cel de-al doilea Război Mondial declanşată anul trecut, cu încălcarea normelor fundamentale de drept internaţional, şi a pledat pentru o abordare comună clară în faţa crizei din Ucraina. În pofida acordurilor, conflictul continuă să facă victime, iar evoluţia rămâne incertă.
Într-un interviu pentru Radio România, profesorul Iulian Fota, fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate, a făcut precizări despre posibilele repercusiuni asupra României în cazul continuării unui conflict fierbinte în apropierea graniţelor: Situaţia noastră de securitate este pusă în discuţie prin ceea ce se întâmplă în Ucraina şi fusese deja pusă în discuţie prin ceea ce s-a întâmplat în Georgia în 2008. Criza asta din Ucraina şi acest conflict din estul Ucrainei, ca şi anexarea ilegală a Crimeei, nu fac decât să ne accentueze aceste incertitudini şi aceste îngrijorări. Întrebarea pentru noi este de fapt ce facem noi în această situaţie. Nu avem un control pe situaţia internaţională, suntem o ţară prea mică sau mijlocie, dar avem un control pe propria noastră situaţie. De aici şi mesajul meu: cea mai bună reacţie a României în faţa unei astfel de crize este să ne punem ţara în ordine.”
Pentru că, spune Iulian Fota, nu se ştie ce aduce viitorul şi eu sper să nu mai fim în situaţia în care am fost în alte epoci cum a fost de exemplu în 1940, când ne-am trezit cu un extemporal rapid pe masă, a trebuit să cedăm teritorii naţionale în 48 de ore şi am fost incapabili de reacţie.”
