Este nevoie de reformarea UE?

Gândit ca un prilej de relansare a proiectului european după Brexit, recentul summit de la Bratislava a adus în prim-plan o listă de teme pe care instituţiile europene şi statele membre să se concentreze în perioada următoare.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 23.09.2016, 09:39

Gândit
ca un prilej de relansare a proiectului european după Brexit, recentul summit
de la Bratislava a adus în prim-plan o listă de teme pe care instituţiile europene
şi statele membre să se concentreze în perioada următoare. Acestea ţin
preponderent de securitatea internă şi externă, pornind de la măsuri de
combatere a terorismului, până la paza frontierelor şi relaţiile cu ţările din
Africa de Nord.

La scurt timp, însă, după summit, criticile nu au întârziat,
atât din partea unora dintre liderii europeni, cât şi a unor analişti politici.
Cea mai dură reacţie a venit din partea premierului italian Matteo Renzi,
potrivit căruia întâlnirea de la Bratislava reprezintă o ocazie pierdută pentru
măsuri concrete în chestiunea emigraţiei în special. Într-un interviu pentru
cotidianul Corriere della Sera, Matteo Renzi a explicat că în declaraţia finală
a summitului de la Bratislava nu există niciun rând referitor la angajamentele
UE pentru a ajuta ţările din Africa, nici despre combaterea emigraţiei şi nici
despre Europa socială.

La Berlin, cancelarul Angela Merkel a admis, ulterior,
divergenţele care persistă în Europa în chestiunea refugiaţilor, ca şi eşecul
ideii sale de a impune cote de refugiaţi celorlalte state membre ale Uniunii.
Admiţând că au fost făcute erori în gestionarea situaţiei, liderul german şi-a
apărat, însă, decizia de a-i primi pe imigranţi, spunând că a fost vorba despre
o chestiune umanitară, mulţi dintre ei fiind refugiaţi din Siria.

Începând cu
2004, Europa a suferit peste treizeci de atacuri teroriste, dintre care
paisprezece au avut loc anul trecut. Trebuie să le arătăm teroriştilor că nu au
nicio şansă când încearcă să ne atace valorile şi de aceea Comisia acordă
prioritate securităţii, a subliniat, pe de altă parte, în discursul său despre
starea Uniunii Europene, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker: Până în luna
noiembrie vom propune un nou sistem de informaţii privind călătoriile, care va
stabili, totodată, cine are dreptul de a călători în Europa. În privinţa
securităţii graniţelor noastre, va trebui să prioritizăm schimbul de informaţii
şi în acest fel vom întări Europol, pentru că vom avea un acces mai mare la un
volum mai mare de date şi le vom furniza mijloacele necesare pentru a-şi
îndeplini sarcinile. Acest lucru trebuie să fie în acord cu ambiţiile noastre,
iar Europa trebuie să se protejeze şi în afara graniţelor sale. Lumea devine
mai mare pe zi ce trece, iar Europa devine tot mai mică, din punct de vedere
demografic şi economic. Dacă dorim să ne menţinem influenţa pe plan
internaţional, este clar că trebuie să conlucrăm şi doar împreună vom putea fi
în stare să confruntăm greutăţile.

Jean Claude Juncker a pledat pentru un nou serviciu european de pază a
frontierelor şi a cerut ofiţeri suplimentari la graniţele Bulgariei în cadrul
misiunii Uniunii Europene de apărare a graniţelor externe. De asemenea, s-a
pronunţat pentru crearea unui fond european de apărare şi pentru o armată a
Uniunii Europene. Şomajul este o altă temă atinsă de oficialul european în
discursul său despre starea Uniunii. Jean Claude Juncker a amintit că şomajul
din Europa este în continuare prea ridicat, deşi, începând cu 2013 până acum,
au fost create 8 milioane de noi locuri de muncă. Forţa de muncă a avut
permanent de câştigat din acest punct de vedere, dar există în continuare
nedreptăţi sociale, de aceea trebuie să ne gândim la drepturile sociale, care
constituie până la urmă un principiu de temelie european, consideră Jean-Claude
Juncker. Comisia Europeană propune, pe de altă parte, o reformă a pieţelor
telecomunicaţiilor din Uniune, astfel încât să existe o reţea 5G pe întreg
teritoriul Europei până în 2025, dar şi dublarea fondului european pentru
investiţii.

În plus, Europa are nevoie să fie mai bine explicată. Toate acestea
deoarece, spune, preşedintele Comisiei Europene: Copiii noştri merită ceva mai bun, ei
merită o Europă care le oferă şi le respectă modul lor de viaţă şi o
protejează. Este deci timpul pentru ca noi, cetăţenii, instituţiile şi
guvernele, să ne asumăm cu toţii responsabilitatea de a construi acea Europă şi
să o construim împreună. Ştiu, există anumite dezbateri despre viitorul
Europei, există optimişti şi pesimişti – care sunt împotriva tuturor
lucrurilor. Însă sunt de părere că Europa are o misiune acasă şi în lume. Între
pesimişti, care văd doar greşelile, şi optimişti, care văd totul în roz, există
cei care nu renunţă şi care lucrează în spiritul construirii unui lucru pentru
generaţiile viitoare. Lansez un apel pentru rezolvarea neînţelegerilor noastre.
Istoria nu-şi va aminti numele noastre, vom fi ţinuţi minte prin forţa
soluţiilor şi a convingerilor noastre. Istoria îşi va aminti de greşelile
noastre şi ne va face responsabili pentru ce facem în această generaţie.

Liderii europeni nu ştiu cum să aducă
Uniunea aproape de cetăţeni, a atras atenţia analistul Jan Kovac, de la
Institutul pentru Relaţii Internaţionale din Praga. Potrivit acestuia, singura
lor posibilitate este să adopte politici în domenii care preocupă cât mai mulţi
oameni.