Efectele unei legi neinspirate

Noua lege a educaţiei, adoptată, în toamna aceasta, în Ucraina, a stârnit numeroase critici şi a fost catalogată de majoritatea experţilor drept cel puţin neinspirată.

Corina Cristea, 03.11.2017, 14:31

Noua lege
a educaţiei, adoptată, în toamna aceasta, în Ucraina, a stârnit numeroase
critici şi a fost catalogată de majoritatea experţilor drept cel puţin
neinspirată. Potrivit reprezentanţilor
minorităţilor din Ucraina, art.7 al acestei legi îngrădeşte substanţial dreptul
la studiu în limba maternă. Legea prevede introducerea treptată a noului sistem al
educaţiei şi, prin aceasta, înlocuirea materiilor care se predau în limbile minorităţilor
cu discipline care vor fi predate în limba ucraineană. Prima fază a reformei
este prevăzută pentru 1 septembrie 2018, a doua pentru 1 septembrie 2022, iar a
treia, şi ultima, referitoare la clasele superioare, din 2027. În clasele
medii, respectiv 5-9, învăţământul se va desfăşura în limba de stat cu elemente
în limba minorităţii naţionale respective, dreptul de a studia în limba maternă
fiind realizat – spune legea – prin unele instiţutii aparte, clase (grupe) cu
limba de predare a minorităţii naţionale alături de predarea în limba
ucraineană. De asemenea, este prevăzută posibilitatea studierii limbii materne
a minorităţilor în unele şcoli sau la societăţile şi asociaţiile culturale ale
comunităţilor etnice respective.

Actul normativ a fost criticat de autorităţile din România, dar şi din alte ţări din regiune care au
comunităţi etnice în republica ex-sovietică, care au reamintit că, în conformitate cu
prevederile Convenţiei – cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale,
statele se angajează să recunoască dreptul oricărei persoane aparţinand unei
minorităţi naţionale de a învăţa limba sa maternă. Reacţiile părţii române nu
sunt puţine, mergând până la amânarea vizitei pe care preşedintele României,
Klaus Iohannis, o avea programată în Ucraina. În opinia criticilor, legea ar
putea genera conflicte, nemulţumiri sociale şi instabilitate în Ucraina.
Prezent în sala de sesiuni a Radei Supreme, deputatul Grigore Timiş, etnic
român, nu a participat la vot, retrăgând cartela de deputat din sistemul electronic
şi protestând astfel împotriva adoptării acestei legi.

În cadrul unei emisiuni
la Radio România, Grigore Timiş a apreciat că decizia autorităţilor de la Kiev
vine pe fondul tendinţei de rusificare existente în partea de est a ţării, dar
măsura afectează toate minorităţile: Dacă până acum, noi, românii, puteam să
ne mândrim cu cele peste 100 de şcoli naţionale până nu demult, acum sunt 70 şi
nu ştiu cum, pe an ce trece, ele dispar. Mai ales în regiunea Cernăuţi, au
rămas 60 şi ceva de şcoli. Legea actuală prevede predarea în limba maternă
numai la nivel de grădiniţă şi şcoala de gradul întâi. În rest, obiectul de
studiu va fi în limba de stat ucraineană şi rămâne obiect de studiu în limba
maternă literatura.

Aproape jumătate de milion de
etnici români trăiesc în statul vecin, majoritatea pe teritoriile româneşti
răsăritene anexate în 1940, în urma unui ultimatum, de fosta Uniune Sovietică
şi preluate în 1991 de Ucraina, ca stat succesor. Bucureştiul
a criticat în repetate rânduri adoptarea noii legi a educaţiei în Ucraina,
Ministerul de Externe, cel al Românilor de Pretutindeni şi Parlamentul luând
poziţie, iar mai multe întâlniri au avut loc între oficialităţi din cele două
ţări vecine. Nimic nu l-a făcut, însă, pe Petro Poroşenko să se răzgândească să
îşi pună semnătura pe legea adoptată de Rada Suprema la începutul lunii
septembrie. La solicitarea României, sprijinită de alte cinci ţări, cazul a
ajuns şi în atenţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care a adoptat
o rezoluţie critică privind noua lege ucraineană a Educaţiei. Potrivit rezoluţiei, atunci când statele
iau măsuri pentru a promova limba oficială, acestea trebuie să nu contravină
măsurilor menite să protejeze şi să promoveze limbile minorităţilor naţionale.
Fiindcă, dacă acest lucru nu se respectă, rezultatul va fi asimilarea, şi nu
integrarea, au atenţionat membrii Adunării.

Sunt probleme cu respectarea dreptului
la educaţie în limba română şi în Transnistria, în estul Republicii Moldova.
Liceele cu predare în limba română din stânga Nistrului sunt ţinta permanentă a
politicilor anti-româneşti ale separatiştilor de la Tiraspol, un exemplu în
acest sens fiind cazul Liceului Ştefan cel Mare şi Sfânt din Grigoriopol, care
a fost lăsat fără sediu de autorităţile transnistrene încă de acum 15 ani. Ca
urmare a acestei situaţii, în momentul de faţă, elevii şi profesorii sunt
nevoiţi să facă naveta, în fiecare zi, la Doroţcaia, pentru a învăţa în limba
română. Directorul liceului, d-na Eleonora Cercavschi: Sunt zeci de ani de
când ne sunt încălcate drepturile. Ne-am adresat la CEDO, unde ne-au făcut
dreptate. De cinci ani de zile, continuăm să ne adresăm pentru a ne fi apărate
drepturile. Cu părere de rău, până în ziua de azi nu s-a mişcat absolut nimic
din loc, nimic nu s-a schimbat şi am venit să spunem Federaţiei Ruse că rana
este vie şi sângerează. Declaraţia a fost făcută cu prilejul unui protest la
Ambasada Federaţiei Ruse la Chişinău, pentru a denunţa faptul că Moscova nu
respectă decizia CEDO, din 19 octombrie 2012, prin care Guvernul rus a fost
recunoscut responsabil de încălcarea dreptului la educaţie în regiunea
separatistă transnistreană.